MĂNĂSTIREA IVITĂ DIN MOARTEA UNUI BOB DE GRÂU

,,Adevărat, adevărat zic vouă:

bobul de grâu când cade în pământ,

de nu va muri, ramâne singur;

iar dacă va muri,

multă roadă aduce,,

 (Ioan 12, 24)

PATRIARHIA ROMÂNĂ

EPISCOPIA SLOBOZIEI ŞI CĂLĂRAŞILOR

920023 Slobozia, str. Episcopiei, nr.2, Ialomiţa

Tel. 0243 231117; 0788 432 515; tel/fax: 0243 231 154

 

CABINETUL EPISCOPULUI                                 Nr. 04 din 05 Martie 2007

NOI,

D A M A S C H I N

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU, EPISCOP AL SLOBOZIEI ŞI

CĂLĂRAŞILOR

Având în vedere hotărârea Consiliului Eparhial din 05 februarie 2007 (Temei nr. 289/2007) prin care se aprobă înfiinţarea Mănăstirii Frăţileşti – Sudiţi,  Având în vedere drepturile conferite Nouă de art. 75 din Statutul pentru Organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române,

D E C I D E M:

Art. 1. Se înfiinţează Mănăstirea Frăţileşti – Sudiţi, judeţul Ialomiţa, cu destinaţie pentru maici.

Art. 2. P.C. Pr. Consilier administrativ-bisericesc şi P.C. Pr. Secretar eparhial, sunt îndatoraţi cu aducerea la îndeplinire a prezentei Decizii.

Dată în Reşedinţa Noastră Episcopală din Slobozia, astăzi, 05 Martie 2007.

DAMASCHIN,

Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

(…)

CABINETUL EPISCOPULUI                                      501 din 12 Martie 2007

Către,

Tribunalul Ialomiţa

Domnule judecător sindic,

Referitor la dosarul nr. 604/JS/2004,

…prin prezenta, formulăm cerere privind Donaţia suprafeţei de 43.325,35 mp şi construcţiile aferente, aflate în perimetrul loc. Movila-Sudiţi, Ferma 9 – 15, pentru următoarele motive:

În patrimoniul acestei societăţi s-a aflat Ferma 9-15, amplasată în zona localităţilor Movila – Sudiţi, în suprafaţă de 72.654 mp, şi construcţiile aferente, conform anexei cadastrale, imobile preluate conform procesului-verbal din data de 21.02.1949, de la familia Aurelian P. Pană.

O parte din patrimoniul Fermei a fost retrocedat, în baza Legii nr.10/2001, familiei Pană Aurel, aşa cum rezultă din decizia nr. 544/24.o5.2002, emisă de  S.C. Agroindustriala Movila S.A., în suprafaţă de 29.328,65 mp şi imobilele aferente.

Familia Pană Aurel Nicolae, prin procura specială autentificată la B.N.P. Sava Doina sub nr. 1237/01.03.2007, împuterniceşte pe preotul Florea D Ion reprezentantul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor să facă toate demersurile nece- sare în vederea restituirii în natură în baza Legii 10/2001 a tuturor imobilelor, construcţii şi  teren în suprafaţă de 72.654 mp, imobile care vor fi donate Epis- copiei Sloboziei şi Călăraşilor.

În sensul acesta menţionăm că există un precedent pozitiv: Muzeul Naţional al Agriculturii (Slobozia) primind prin donaţie de la S.C. Ceres S.A.  . Slobozia în faliment, şi prin voinţa doamnei Ileana Stoianovici, urmaşul testamentar al fostei Ferme Model Perieţi, construcţii şi teren aferent. Contractul de donaţie a fost confirmat de Judecătorul sindic prin încheierea de şedinţă  a Tribunalului Ialomiţa.

În alcătuirea Memoriului nostru ne-am întemeiat pe respectul pe care îl datorăm Istoriei şi uneia dintre cele mai marcante personalităţi ale agriculturii româneşti: Aurelian P. Pană.

Am avut în vedere dorinţa familiei: la conacul Frăţileşti să fie MĂNĂSTIRE (aşa cum s-a întâmplat odinioară, familia lui Aurelian P. Pană aducând multe foloase mănăstirii CHEIA din Jud. Prahova) şi un MUZEU dedicat memoriei şi lucrării agricultorului Aurelian P.Pană (pentru atingerea acestui obiectiv ne bazăm pe contribuţia Muzeului Naţional al Agriculturii, a domnului director Răzvan Ciucă).

În acest sens, în baza Deciziei nr. 04 din 05.03.2007, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor a înfiinţat MĂNĂSTIREA  FRĂŢILEŢTI – SUDIŢI.

Prin sacralitatea lor, mănăstirile ortodoxe sunt vetrele de spiritualitate cele mai potrivite pentru închinare şi liniştire sufletească. La mănăstire fiecare poate să cerceteze pe sine, coborînd la adâncime în fiinţa sa, şi să-şi facă spovedania gândurilor.

Într-o lume tot mai tulburată, căutăm cu toţii liniştea, acest dar divin cu care Dumnezeu a înzestrat întreaga Creatură, de la îngeri şi oameni până la păsările cerului şi florile câmpului.

Alăturăm memoriului nostru un documentar istoric care prezintă suficient de clar motivele pentru care incinta fostului conac Frăţileşti nu trebuie să se prăbuşească ci să rămână vieţuitoare pentru generaţiile care ne vor urma.

DAMASCHIN

Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

*

II Documentar istoric.  AURELIAN P. PANĂ

Născut la 20 septembrie 1880, în comuna Marsilieni, jud. Ialomiţa, ca fiu de agricultor şi proprietar de pământ. Părinţii originari din com. Satulung (Săcele), jud. Braşov.

Studii:

– liceul la Brăila (Gimnaziul I.C. Massim), obţinând în fiecare an premiul II – îşi ia bacalaureatul în 1898;

– studii superioare la Facultatea de Ştiinţe Sorbona din Paris, de unde se întoarce cu trei licenţe: botanică – 31 octombrie 1900, zoologie – 5 iulie 1901, geologie – 21 iulie 1904;

În 1913, participă la campania din Bulgaria cu gradul de sublocotenent şi, în primul război mondial, 1916 – 1918, ajunge la gradul de căpitan (rezervă) în Regimentul 3 Artilerie la Mărăşeşti.

La 20 martie 1905, devine membru activ al Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti.

Până în 15 mai 1935, este ales preşedinte al Institutului Naţional de Export.

La 3 decembrie 1938, este delegat al Ministerului Agriculturii şi Domeniilor pe Lângă Direcţia Porturilor în vederea construcţiilor de silozuri.

Din 19 aprilie 1939, este membru în Consiliul Permanent al Agricultu – rii. Tot în 1939, este ales membru al Institutului de Ştiinţe sociale al Româ-niei  (preşedinte prof. D. Gusti), în secţiile agrară şi a cooperaţiei.

A fost Preşedinte al Academiei de Agricultură şi Preşedintele Sindicatu lui Agricol Ialomiţa.

In 1934, întreprinde o călătorie de documentare în Statele Unite ale Americii cu scopul de a studia îndeosebi cultura porumbului. De acolo se întoarce cu două cufere pline cu ştiuleţi de porumb, pe care îl seamănă şi cultivă cu mult succes în Bărăgan şi Balta Ialomiţei. A folosit primele combine în România.

Este donatorul unei clădiri pentru şcoala din com. Frăţileşti, jud. Ialomiţa, pe care o echipează cu tot necesarul şi aparatură, aparate de proiecţie etc. Pentru ca să frecventeze cu regularitate şcoala, trimitea zilnic pe copiii salariaţilor săi cu o căruţă la Şcoala din Frăţileşti.

De asemenea, a făcut numeroase donaţii Mănăstirii Cheia, jud.Prahova,

de la poalele Ciucaşului, unde trimitea turmele de oi, având în moştenire de la bunicul său păşunile de pe culmile Tigăi şi Mănăileşti.

Publicaţii:

– Studiul de geofizică „Valea Călmăţuiului”,

– Studiu asupra Câmpiei Române,

– Agricultura în Statele Unite ale Americii.

Ordine şi decoraţii:

– Medalia jubiliară Carol I – 1906 ;

– Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, cu baretele

Dobrogea – Bucureşti – Mărăşeşti (Decret 1744 din 7 iulie 1918) ;

– Răsplata Muncii pentru Învăţământ, cl I – 3 aprilie 1923;

– Medalia Răsplata Muncii, cl. I, pentru construcţii şcolare, conferită de Regele Ferdinand I – 10 mai 1925 ;

– Meritul Agricol în grad de comandor – 6 iunie 1932 ;

– Coroana României în grad de mare ofiţer.

În ianuarie 1941, este numit în calitate de tehnician ca Ministru  Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi apoi, de la 19 martie 1942 până la 14 august 1942, ca ministru cu obligaţie la acelaşi minister.

De la 14 august 1942 până la 3 iulie 1943, a funcţionat ca Ministru al Agriculturii şi Domeniilor.

Pentru aceste activităţi nu a primit nici un salariu, iar sumele prevăzute în buget pentru funcţia sa le-a vărsat în caseta ministerială din care acorda ajutoare funcţionarilor ministerului.

Arestat şi judecat într-un lot de „criminali de război”, a fost condamnat la 10 ani închisoare, 10 ani degradare civică şi confiscarea averii, în baza deciziei penale nr. 123 din 19 ianuarie 1949 a Curţii Penale Bucureşti, Secţia IV. Capătul de acuzare a fost „introducerea şi încurajarea cultivării unei plante necunoscute şi inutile ţării noastre: SOIA”. (s.n.)

A fost deţinut la închisoarea Gherla unde a decedat la 4 mai 1951, fără ca să i se poată îndeplini ultima dorinţă: să fie incinerat, cenuşa să fie amestecată în pământul Bărăganului şi pe acel loc să se semene grâu…

La 24 aprilie 1952, soţia sa, Eufrosina Pană, şi fiul său, Aurel Pană, au fost arestaţi şi internaţi fără proces sau condamnare la doi ani „detenţie administrativă” şi deţinuţi la Dumbrăveni (soţia) şi Oneşti (fiul).

(Textul respectă exact manuscrisul întocmit de ing. Cornel A. Pană – fiul lui Aurel Pană ).

Adăugiri şi precizări.

– În anul 1911, Aurelian Pană se căsătoreşte cu Eufrosina O.Gh. Popa la Cernavodă. Se vor stabili la Frăţileşti, Ialomiţa, unde în acea vreme avea moşia.

– Familia Pană a avut patru copii: Petru (ucis în 1944 primăvară în zori, într-o vale, aproape de Vlădeni, Ialomiţa, împreună cu şoferul său, Ion, de către soldaţi sovietici, şi aruncaţi la câini), Cornel (soţul Cristinei – Alexandra şi tatăl lui Alexandru – Alecu, în diaspora la Zurich, şi al Anei), Maria Angela şi Aurel (arestat la 24 aprilie 1954 şi supus la muncă forţată timp de doi ani la Oneşti – Bicaz).

– Prin Decizia penală 123/19.01.1949, Aurelian Pană  a fost învinuit de către un complet de judecată format din: I.V. Constantinescu, Constantin Găman (consilieri), Constantin Petre, Dumitru Dinu şi Gavrilă Hotăranu (asesori populari), procuror Constache  Bâlcu, şi că participase la 59 de şedinţe ale Consiliului de Miniştri şi la 43 de şedinţe ale Consiliului Economic şi că avusese o mare influenţă asupra guvernării antonesciene, fiind unul dintre miniştri care aprobase în Bugetul Naţional 1942 – 1943 un capitol important pentru finanţele continuării războiului (Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii comuniste: arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi; lucr. reviz. de Filip – Lucian Iorga, Ed. Maşina de scris, Bucureşti, 2006, pp. 31 – 32).

Aurelian P. Pană a fost întemniţat la Jilava, apoi la Cernavodă (rob la roabă), apoi la Gherla, unde a fost torturat de către deţinuţii din grupul reeducaţilor aduşi de la Piteşti (Ţanu Popa, Livinschi, Ion Stoian, Ion Juberian, Dan Dumitrescu).

Agricultorul va fi ucis la 4 mai 1951, la Gherla. În cadrul procesului din noiembrie 1954, intentat de autorităţile comuniste fostelor unelte reeducate, în încercarea de a arunca vina asupra şefilor legionari din exil, Dan Dumitrescu declara că „ştie de moartea lui Munteanu… şi Pană, asasinaţi de deţinuţii puşi de şefii lor legionari, care formau comitetele de cameră” (Ibidem, p. 32 ).

În diverse scrieri s-au păstrat imaginile scenelor de groază. Martorul Anastase Buciuneanu, descrie că în 1950, a doua zi de Paşti, comandantul Lazăr Tibo îi lovea cu parul pe deţinuţi, obligându-i să execute figuri de gimnastică precum  culcări şi „broasca”. „Printre noi un bătrân, fost ministru, Aurelian Pană…” (Ibidem, p. 32).

După spusele fiului său, Cornel, Aurelian Pană a fost ucis în curtea puşcăriei, fiind lovit pe la spate cu o rangă în cap. Un jandarm, Panduru, i-a scos dinţii de aur din gură, apoi i-a tăiat labele picioarelor pentru că victima, înaltă fiind, nu încăpea în sicriu…

Soţia lui Aurelian Pană, Eufrosina, născută în 1890, a fost arestată la 15 aprilie 1952 şi dusă la muncă forţată. În vârstă de 62 de ani, a fost obligată să lucreze la terasamente. Căra pământul cu targa şi icnea. Eliberată în 1954, cu Biletul 1382/1954, din puşcăria de la Dumbrăveni, Eufrosina va muri la Bucureşti, în 1974, la începutul noului an bisericesc. (Ibidem, pp. 32 – 33).

*

Fondul Pană. Muzeul Naţional al Agriculturii din România (Slobozia) deţine în patrimoniul său, prin strădania întemeietorului instituţiei, Răzvan Ciucă, şi a muzeografei Viorica Croitoru-Capbun, dar numai prin înţelegerea şi bunăvoinţa familiei Cornel şi Alexandra – Cristina Pană, aproape o sută de documente scrise, fotografii şi piese muzeale, zeci de ore de înregistrări video (fragmente de istorie neştiută, declaraţii şi comentarii inedite).

(va urma)

 Răzvan Ciucă

Slobozia, 16 octombrie 2016.

Capitol săvârşit în Duminica a 21-a după Rusalii,

Pilda semănătorului

2 Comentarii

  1. Vladimir Ghitescu
    5 noiembrie 2016 - 13:37

    Stimate Domnule Razvan Ciuca, am citit cu interes articolul referitor la Aurelian P.Pana.
    Ati facut o munca pasionata si metodica de arhiva si de documentatie, care a dus la elaborarea unui articiol foarte dens si bogat in date, nume si informatii care vor ramine ca material, pentu cei ce se vor interesa. Intentia de a continua este
    de tot elogiul si va incurajez.
    Va felicit si va admir

    Raspunde
  2. Alexandru Grossu-Viziru
    12 noiembrie 2016 - 10:27

    Stimate Domnule Razvan Ciuca,

    Va multumesc si va felicit pentru articolul asupta lui Aurelian Pana.
    Este foarte interesant si m-as bucura sa aflu mai mult asupra acestei familii vecina cu bunicul meu.

    Cu toata stima,
    Alexandru Grossu-Viziru

    Raspunde

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please type the characters of this captcha image in the input box

Va rugam introduceti caracterele de verificare

Citește articolul precedent:
PNL și-a prezentat candidații la Parlament/Cătălin Predoiu: „Vin cu modestie în această echipă!”

Fostul ministru de justiție Cătălin Predoiu, primvicepreședintele PNL, cel care deschide lista PNL Călăraşi pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare...

Închide