Gheorghe Dobre: „În acest mandat finalizăm tot ce înseamnă reabilitare drumuri, reţele de apă şi canalizare, modernizare şcoli şi grădiniţe”

Gheorghe Dobre, alias Sandu Bărbosu, este primar al comunei Modelu din 2004, fiind acum la al patrulea mandat consecutiv. Acesta spune că doar prin realizările sale a reuşit să ajungă la această performanţă, deoarece modelenii sunt oameni pretenţioşi şi care nu suportă promisiunile fără acoperire. Şi nu e uşor deloc să-i convingi pe toţi, Modelu fiind cea mai mare comună din judeţ, cu aproximativ 11.000 de locuitori. În cele trei mandate de până acum a realizat cam tot ce se putea realiza la nivel de infrastructură – a modernizat drumurile, şcolile, a construit o grădiniţă nouă, a extins şi modernizat iluminatul public, a introdus apă curentă la toate gospodăriile, comuna a fost racordată la reţeaua de gaz, a construit un stadion modern, au o echipă în Liga a III-a de fotbal, iar la finalul acestui mandat spune că totul va fi pus la punct. Comuna va avea canalizare şi staţie de epurare, drumuri asflatate, apă curentă cu 6 staţii de pompare, grădiniţe şi şcoli la nivel european.

Rep: În mandatul trecut eraţi foarte nemulţumit de alocarea de fonduri de la Guvern prin Consiliul Judeţean. Este alta situaţia acum?

G.D.: Ce s-a dat, s-a dat la început, la formarea bugetului pe 2017. Însă acum s-au repartizat banii corect, nu după formula aia care nu ţinea cont de numărul de locuitori, suprafaţă şi procentul de colectare a taxelor şi impozitelor. Comuna Modelu a primit, din cote defalcate din impozitul pe venit şi TVA, suma de 11,897 milioane lei. Acum au mai venit 15.300 lei pentru Planul Urbanistic General, pe care trebuie să-l reactualizăm. La Consiliul Judeţean a fost un proiect de hotărâre pentru alocarea de fonduri pentru parohiile din judeţ. Noi am cerut 20.000 de lei pentru lucrările la acoperişul Mânăstirii Radu Negru şi 10.000 de lei pentru finalizarea lucrărilor la Biserica din Modelu. Numai că proiectul a fost retras de preşedintele CJ Vasile Iliuţă. Am înţeles că s-au repartizat sume pentru fiecare consilier judeţean iar aceştia să decidă unde vor să aloce banii. Până acum nu s-a mai întâmplat aşa. Dai după nevoile fiecăruia, nu după cum vrea un consilier sau altul. Să-mi spună şi mie cineva ce consilier judeţean a ieşit pe Modelu, sau pe Nana, sau pe Chirnogi. Păi atunci ce consilier judeţean poate să îmi dea mie la Modelu bani pentru biserică. Dacă stăm la mâna consilierilor judeţeni atunci fiecare o să dea după ochi frumoşi sau prietenii.

Rep: Pe ce buget vă bazaţi anul acesta? Au apărut societăţi noi care să contribuie la bugetul local?

G.D.: Nivelul colectării taxelor şi impozitelor în comuna Modelu este de 80-85%, aproximativ 2,5 – 3 milioane lei, iar bugetul anual al comunei se situează în jurul sumei de 14 milioane lei. Sunt aceleaşi societăţi vechi care aduc bani la buget.

Rep: Ce proiecte aveţi anul acesta?

G.D.: Am două proiecte aprobate pentru două gradiniţe, Grădiniţa Nr. 2, pe care o vom demola şi vom ridica una nouă, mai mare, cu patru săli de clasă mari, cu tot ce cere Uniunea Europeană la capitolul dotări, grupuri sanitare, cabinet medical, etc., valoarea proiectului este de 1,4 milioane lei.

Şi clădirea fostei Codana, cumparată de Primărie, unde trebuie să mut Grădiniţa Nr. 1, care are doar două clase unde învaţă patru grupe de copii, în două schimburi, şi nu e normal ca cei mici să vină la grădiniţă după ora 13.00. Este aprobată finanţarea. Aici facem recompartimentare, dotare, renovare, proiect care se duce, cu TVA cu tot, la 2,4 milioane de lei. Şcoala Nr.1 a fost anvelopată, printr-un proiect pe P.O.R., am modernizat sălile de clasă, holurile şi grupurile sanitare şi am construit un teren sintetic de sport iar acum avem un alt proiect, tot pe P.O.R., în valoare de 1,5 milioane euro, pentru Şcoala Nr.2, reabilitare, reamenajare, sală de sport, plus ce înseamnă dotări. De asemenea, am două proiecte de asfaltare drumuri cu şanţuri dalate pe PNDL (8,4 km) şi pe AFIR (6,3 km) – cinci străzi în Modelu, două din Tonea, una din Cartierul de Nord. Asflaltarea va începe după ce finalizăm canalizarea.

Rep: Vorbim despre acelaşi proiect de canalizare de acum câţiva ani?

G.D.: Da. S-a oprit anul trecut şi abia acum reluăm, firma care câştigase lucrarea a intrat în faliment şi a trebuit să refacem proiectul şi să scoatem din nou la licitaţie. Din totalul de 19 km s-au realizat doar 5. Începând cu 15 iulie vor demara lucrările, după analiza celor două oferte depuse pe SEAP şi stabilirea câştigătorului. Suma iniţială alocată a fost de 7,3 milioane+TVA din care am plătit 1,5 milioane. Acum suma alocată este de 5,8 milioane+TVA.

Rep: Când finalizaţi toate lucrările de infrastructură din comună?

G.D.: Infrastructura de drumuri şi reţelele de apă şi canal le vom finaliza în acest mandat, terminăm astfel cu aceste lucrări, urmând să ne axăm apoi pe partea de peisagistică şi de înfrumuseţare a comunei. Cartierul Nou este asfaltat de la zero, 3,4 km de asfalt, în rest, toată comuna are străzi cu tratament bituminos. Nu mai avem drum de pământ nicăieri. La Tonea, în cartierul de rudari, demarez un proiect în toamnă şi asfaltez, pe bani proprii, 7 străzi (3,5 km). Anul următor finalizăm şi această zonă. Dacă sunt sănătos, iar Guvernul se ţine de promisiune şi alocă banii pe PNDL şi AFIR, în 2020 nu o să mai avem nicio stradă neasfaltată. După ce terminăm partea de canalizare, asfaltăm şi cei 18,5 km şi am cam terminat. Reţeaua de drumuri în Modelu, Tonea şi Radu Negru însumează 47 km, însă la Radu Negru e o situaţie specială, pentru că sunt puţini locuitori, 70 la număr, majoritatea caselor fiind de vacanţă, pentru vară, o să intrăm pe drumuri după ce finalizăm Modelu şi Tonea.  Reţeaua de apă este finalizată în proporţie de 99%, mai sunt doar două străzi, una în Modelu şi una în Tonea, care au conducte vechi.

Rep: Aţi refuzat să vă asociaţi la ADI Ecoaqua Călăraşi. Care este motivul?

G.D.: Păi eu pot să-mi bat joc de oameni, să măresc preţul la apă aşa cum se cere acolo?! Eu ştiu cât poate fiecare aici. Ne administrăm singuri. Preţul metrului cub de apă este de 1,1 lei la Modelu. După ce terminăm canalizarea o să ajungă, probabil, la 2 lei cu tot cu TVA. Vreau să îi anunţ pe cei care nu îşi plătesc apa că de anul acesta începem debranşările, pentru că nu se mai poate. I-am înţeles până acum, dar ei nu vor să plătească deloc, ne batem joc unul de altul. Plătesc pensionarii cu 350 de lei pensie, iar aştia tinerii care mai vin cu bani de afară, fac grătare şi şpriţuri câte trei săptămâni, nu dau nimic. O să mă duc să le opresc apa, să vedem cine le mai bagă apă în curte.

Rep: Cu Parcul de la Tonea ce se întâmplă, începuseţi acolo amenajarea unor bazine piscicole?

G.D.: Parcul de la Tonea îl întreţinem, zilele astea ne ocupăm de tunsul ierbii, de trei ori am tuns iarba până acum, să nu ne mai critice lumea că am băgat banii şi l-au năpădit buruienile. De bazinele piscicole o să mă apuc după ce termin cu infrastructura în comună. M-au tot întrebat nişte băieţi de ele, să facem parteneriat public privat, vorbe… nu s-a concretizat nimic. E nevoie de amenajare acolo, de o staţie de pompare, dar vedem, ori ne asociem, ori le facem noi.

„Ca Filipescu nu va mai fi preşedinte în următorii 4, 8, 12 ani”

Rep: Recent aţi fost ales prim-vicepreşedinte al PNL Călăraşi. Ce va împins către această funcţie şi ce vreţi să realizaţi din această poziţie?

G.D.: Dacă tot s-a schimbat preşedintele organizaţiei judeţene, retrăgându-se Filipescu şi candidând Drăgulin, am zis, hai să dau o mână de ajutor, să formăm o echipă nouă, să încercăm să menţinem PNL la nivelul la care a ajuns până acum, cu 38 de primari, cu preşedinte de Consiliu Judeţean. Timpul ne va demonstra dacă suntem în stare să menţinem primăriile astea sau nu. Depinde mult, însă, şi de cum evoluează lucrurile la nivel naţional.

Rep: Primul test major pentru actuala conducere va fi în 2019, când vor fi alegerile europarlamentare. Credeţi că puteţi obţine un rezultat bun la nivelul judeţului?

G.D.: Noi o să ne batem, dar să văd şi eu europarlamentarii, că nu i-am văzut de vreo 5 ani. Dacă îi văd, îi cunosc, o să ma zbat, dacă nu, s-ar putea să nu fac nimic. Eu le-am spus, ştiu şi cei din conducere… Eu am mare încredere în domnul Orban, am fost susţinătorul lui, nu de acum, şi în trecut, şi sper să apară cu candidaţi la europarlamentare oameni de bună credinţă. Nu doar să vină prin judeţ în campanie, să ne pupăm unul pe altul, şi să ne mai vedem peste 5 ani. Aşa va fi şi cu noii parlamentari în 2020, eu le-am spus şi le repet de câte ori am ocazia. Dar eu am încredere în domnul Orban şi sunt convins că lucrurile se vor schimba în bine.

Rep: Credeţi că actualul preşedinte, Daniel Drăgulin, poate obţine aceleaşi rezultate ca şi până acum?

G.D.: Singur… niciodată. De ce să nu fim corecţi, ca Filipescu nu va mai fi preşedinte în următorii 4, 8, 12 ani. Nu. Pentru că după mine, Filipescu s-a născut, a fost ursit să facă politică. A alergat zi şi noapte. Eu am fost lângă el din 90 şi ştiu cât a alergat şi de aceea şi spun, Dan Drăgulin poate să muncească, să ţină partidul strâns, dar la el e un handicap, e primarul municipiului reşedinţă de judeţ. Nu are atât de mult timp. Ca preşedinte de Consiliu Judeţean e mai uşor să intri în contact cu cei din judeţ. Nu poţi să laşi, ca primar, treburile municipiului şi să te ţii numai de politică, chiar dacă ai un administrator bun la Primărie.

Rep: Credeţi că era mai bine dacă se continua pe aceeaşi linie, ca preşedintele partidului să fie preşedinte de Consiliu Judeţean?

G.D.: Din ceea ce spuneam mai sus… probabil. Dar, dacă nu a candidat…

Rep: Care este relaţia dvs. cu Vasile Iliuţă, din punct de vedere administrativ, dar şi politic?

G.D. Relaţiile sunt normale, nu suntem prieteni, dar ne respectăm, discutăm. Eu, unul, pot sta la masă cu toată lumea. Lăsând la o parte discuţiile care au apărut în partid, legate de echipa lui x sau lui y, acum interesul nostru este să tragem la aceeaşi căruţă. Dacă trage unul hăis şi altul cea, nu am făcut nimic, căruţa rămâne pe loc. Eu sper ca, şi după congres, să fi dispărut toate clinciurile şi să ne vedem de treabă. Trebuie să fim ca o familie.

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please type the characters of this captcha image in the input box

Va rugam introduceti caracterele de verificare

Citește articolul precedent:
Proiecte în implementare în județul Călărași, în cadrul Programului Interreg V-A România – Bulgaria

Programul Interreg V-A România-Bulgaria este un program finanțat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care are...

Închide