ACATIST

Femeia spăla scările din bloc, vindea în piață vâsc de Crăciun și cireșe de Sfinții Petru și Pavel. De obicei, venea sâmbăta la Biserică. Cu banii dobândiți  din daravele plătea „capetele”,  vinul, trei lumânări și acatistul, întotdeauna de vii. Coliva și-o făcea spre dimineață. Nu împărțea, nu făcea parastase. Lăsa în Biserică ce adusese de acasă. Între „Veșnica pomenire” și miruire privea cum domnul Nelu, consilier parohial, strângea capetele în coșuri și le ducea în altar, la a doua împărțeală.

Deci, „Acatist de vii

Gigel luminarea lui,

vindecarea lui trupească,

sufletească, și de patima

băuturii și să Îi înmoaie

inima lui să cedeze să

vină în fața Domnului.

Mioara-Danielacăsătorie,

să găsească un servici mai

bun.

Ion  –    să găsească servici, și

gânduri bune.

Tinca- să-i ajute Dumnezeu

să achite datoriile la băncii  

și sănătate, înțelepciune.

Dan  sănătate, puțin noroc

și înțelepciune”.            

Acatistul femeii era o mică adunare de cereri, la și pentru diferite trebuințe din viața apropiaților ei. Era întocmai cu a miilor de închinători dintr-o țară bântuită de sărăcie și alienare, suferindă de cele mai diverse spețe – penale, civile, comerciale, credite, pensii…

La Biserică, femeia mai venea și duminica, și mai ales în Post. Cum spuneam, dădea același acatist, numai pentru vii, cu nicio literă sau virgulă schimbată. Stătea în genunchi, asculta și se ruga, de la Psalmii Utreniei până la apolisul Sfintei Liturghii, sprijinindu-și, din când în când, brațele de picioarele stranei care se nimerea.

Va fi înțeles femeia, la Rugăciunea Domnească, purtarea Lui de grijă față chiar de „păsările cerului și crinii câmpului”? Știa – nu știa femeia că îi putea cere Lui, pentru astăzi, nu și pentru mâine, „pâinea cea spre ființă”?

Ultima oară ne-am întâlnit în Poiană, pe poteca îngustă dintre drum și pridvor, între două tufe de liliac înflorite și crescute pestă măsură. A potrivit o floare să mă privească mai bine. Îi plăcea – mai auzisem de la mai mulți închinători – că citeam Psalmii rar și interpretativ.

Plec, părinte, în Timpul Bisericii, vine și ziua mea de lucru”.

Răzvan Ciucă,

Slobozia, 2018, iunie,

înainte de Duminica Sfinților Români

Note

– Preot iconom Dimitrie Lungulescu, Manual de practică liturgică, Tipografiile Române Unite, București, 1926.

– Pr. Prof. Vasile Mihoc, Lumina Evangheliei. Exegeze la Evangheliile Duminicale, Ed. Agnos, Sibiu, 2016.

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please type the characters of this captcha image in the input box

Va rugam introduceti caracterele de verificare

Citește articolul precedent:
Anunț finalizare proiect „Achiziția de echipamente și dotări în cadrul societății CARTARE AGROCHIMICA SRL”

  Societatea CARTARE AGROCHIMICA SRL anunță finalizarea activităților proiectului cu titlul „Achizitia de echipamente si dotari in cadrul societatii CARTARE...

Închide