După ce a cucerit aurul european în luna mai a acestui an, sportiva CSM Călăraşi, Adriana Ailincăi a obţinut titlul mondial, alături de Maria Tivodariu, în proba feminină de dublu rame la Campionatul Mondial de juniori de la Trakai, Lituania. Cele două românce au fost cronometrate cu timpul de 7 minute şi 35 de secunde 830/1000, devansând Grecia (07:38.790) şi Germania (07:40.950). Pe pagina sa de facebook, în dreptul fotografiei cu medaliile de aur, Adriana Ailincăi a scris: „Un vis împlinit!”
Extrem de entuziasmat, directorul CSM Călăraşi, prof. Dumitru Chirilă, ne-a declarat:
„E o minune, s-a întâmplat la Călăraşi! Este prima medalie de aur la un Campionat Mondial pentru CSM Călăraşi. Călăraşiul e campion mondial la ceva… La ce?! La sport. Un oraş aparent obscur dar un oraş care cu ajutorul Primăriei Călăraşi şi oarecum al Consiliului Judeţean a ieşit, prin rezultatele din sport, din mediocritate şi produce campioni pe bandă rulantă.
Aceste rezultate demonstrează că sportul trebuie repoziţionat corect, dacă dorim să devenim o naţiune de oameni sănătoşi, curaţi, educaţi şi să fim competitivi în lume. Din păcate, sportul românesc este în epoca de piatră, de la legislaţie, salarizare şi până la investiţiile în sportivi şi antrenori.
Pentru această medalie o vom recompensa pe Adriana Ailincăi cu jumătate din cât dă ministerul. Îi vom da maxim posibil. De asemenea, deja am anunţat-o, va beneficia de un contract de pregătire sportivă, pe care nu îl avea până acum, de 5000 lei, bani pe care îi va primi lunar şi pe care îi merită din plin. Dacă ar fi să judecăm după criteriile de valoare, ea ar trebui să aibă cele mai mari compensaţii, nu neapărat morale cât financiare, pentru că viaţa sportivului este foarte scurtă. Iar mulţi dintre ei, după ce renunţă la activitatea sportivă, sunt uitaţi.
E un moment în care trebuie să ne bucurăm şi să vorbim numai de lucruri frumoase, dar ar trebui ca această activitate de excelenţă să fie privită ca una vitală şi sacră pentru comunitatea noastră. Cu cât mai mulţi bani se investesc în sport cu atât mai puţini bani se investesc în sănătate.
Trebuie reţinut că, oricât de talentaţi şi de dedicaţi am fi, ne este foarte greu să ne întrecem la marile concursuri cu adversari care beneficiază de toate condiţiile necesare marii performanţe. Ceea ce ne dă nouă vitamina efortului este doar respectul şi admiraţia omului de rând pentru munca şi rezultatele noastre.”
