Valentin Istriţeanu, Alexandru Giurcan şi Radu Alexandru, trei oameni de afaceri care au reuşit în comuna Spanţov

Mircea Brânduşă. Mulţi oameni, fie tineri, fie în vârstă, se regăsesc în postura de-a vrea să facă ceva, să dezvolte un business, un proiect, o idee, fără însă a reuşi să descâlcească iţele birocraţiei româneşti, acest monstru ucigător de visuri. Dacă domeniul de business, în general, este oricum competitiv, piaţa muncii este ceva aparte, indiferent în ce domenii activezi, cu atât mai mult în mediul rural, aflat într-o continuă dezvoltare, cu o dinamică imprevizibilă şi cu multe provocări. Ce fel de calităţi, cunoştinţe sau resurse îţi trebuie pentru a răzbi astfel pe o piaţă atât de ingrată, după cum mulţi o resimt? Ce înseamnă să fii tânăr antreprenor în comuna Spanţov, şi de ce să devii independent financiar? Acesta a fost subiectul unui interviu cu trei oameni de afaceri din localitate, la sugestia primarului Niki Gheorghescu, care susţine antreprenoriatul în comună, domnia sa precizând următoarele: „Să pleci de la zero şi să oferi şi locuri de muncă în comună este important. Aparent două sau trei locuri de muncă, sau chiar mai multe, pare puţin pentru un patron, dar pentru cei în cauză înseamnă o nouă viaţă. Noi încurajăm antreprenoriatul aici, în comună, fiindcă este o cale de a ne dezvolta”. Cu o piaţă mult spus competitivă în această localitate călărăşeană, zărind multe oportunităţi, dar şi multe provocări, domnii Valentin Istriţeanu, Alexandru Giurcan şi Radu Alexandru au avut curajul să investească în afaceri prin care să sprijine comunitatea din Spanţov.

 

Valentin Istriţeanu este administratorul unei afaceri în domeniul comerţului cu amănuntul, S.C. FICUS NICO SRL, care necesită multă atenţie cu clientul. Domnia sa a început această afacere dintr-o pasiune a tinereţii sale, aşa cum însuşi mărturiseşte în rândurile de mai jos.

Rep: Domnule Istriţeanu Valentin, aveţi 52 de ani de ani şi, din afară, pare că aţi cunoscut deja succesul în afacerea pe care o deţineţi. Sunteţi administratorul unui magazin care comercializează o gamă largă de produse, de la alimentele de bază, până la cel mai infim lucru care i-ar trebui unui om din mediul rural. Cum aţi defini dumneavoastră succesul?

V.I.: Pentru mine succesul reprezintă o stare de bine, de împlinire pe plan profesional şi de autodepăşire în plan personal. Succesul are înţelesuri diferite pentru fiecare persoană, în funcţie de atitudinea, de aşteptările şi de dorinţele proprii. Îl putem regăsi atât în lucruri mici, cât şi în aspecte majore ale vieţii. Aş putea defini succesul şi ca un mix de muncă, şansă şi motivaţie, în combinaţii variabile, şi cred că are ca rezultate finale satisfacţia proprie, precum şi recunoaşterea din partea celor din jur. Pentru a avea succes în comerţ, nu trebuie să faci lucrurile bine sau foarte bine, ci excelent sau excepţional!

Rep: Ne puteţi descrie pe scurt, în ce constă munca dumneavoastră şi care sunt cele mai mari provocări în domeniul comerţului cu amănuntul?

V.I.: Cred că menirea muncii mele este de a-i face pe oameni fericiţi. Şi spun asta pentru că, deşi din exterior un magazin poate fi văzut doar ca o sursă de aprovizionare, încerc să le ofer clienţilor o experienţă, o emoţie de neuitat prin diversitatea produselor pe care le comercializez. Marea provocare cu care mă confrunt constă în faptul că serviciile pe care le oferim nu ne oferă decât două alternative: clienţi nemulţumiţi sau clienţi extrem de fericiţi. Nu există cale de mijloc, iar distanţa dintre cele două categorii este minusculă. Aşadar, e ca şi cum am merge pe un teren minat. În cazul în care nu ne-am aprovizionat suficient, eşecul poate apărea foarte uşor. Însă motivaţia zâmbetelor de pe faţa oamenilor după ce cumpără ce şi-au dorit, îmi oferă energia şi forţa de a fi mereu la înălţime pentru clienţii mei.

Rep: Care sunt ingredientele succesului în cazul dumneavoastră şi cum de aţi reuşit să le combinaţi încât să ajungeţi să mulţumiţi pe toată lumea?

V.I.: Nu cred că există o reţetă generală a succesului. Cred că totul pleacă de la conştientizarea locului în care te afli şi a direcţiei către care te îndrepţi. Urmează apoi să descoperi metodele prin care poţi ajunge acolo. Totodată consider esenţiale următoarele elemente: să deţii un plan bun de aprovizionare, motivaţia de a satisfice clienţii prin marfa oferită, încrederea în sine şi în forţele proprii, ambiţia, depăşirea obstacolelor, de exemplu acest neplăcut coronavirus, concentrarea pe obiectivul final, acela de a avea tot timpul rafturile pline cu de toate, organizarea timpului de către lucrătorul comercial şi bineânţeles, a resurselor implicate, respective sursa financiară de care dispui.

Rep: Ştim că nimic nu iese bine fără o motivaţie anume. Ce vă motivează să fiţi cel mai bun? Ce vă ajută să vă ridicaţi şi să mergeţi înainte atunci când simţiţi că nu mai puteţi?

V.I.: Cred că sunt foarte multe lucruri care mă motivează în atingerea obiectivelor stabilite. Cu siguranţă, punctul de plecare îl constituie ideea de a oferi celorlalţi alceva decât concurenţa, un plus de valoare, un ajutor, o stare de bine. Apoi, un rol foarte important îl constituie dorinţa de a fi cel mai bun, de a-mi depăşi limitele, chiar dacă este vorba de un simplu magazin de ţară. Totodată, prin lucrurile pe care le fac, îmi doresc să ofer satisfacţie şi celor apropiaţi mie, să-i fac mândri de lucrurile pe care le-am realizat. Sunt ambiţios, nu-mi place să renunţ la visurile mele, mai ales că am îmbrăţişat comerţul de când eram adolescent. În acest domeniu de cativitate, consider că poţi realiza orice dacă îţi doreşti suficient de mult ceva.

Rep: A existat un moment în viaţa dumneavoastră în care v-aţi îndoit că aţi ales drumul corect, că poate ar fi trebuit să faceţi altceva decât ceea ce faceţi? Dacă da, cum aţi trecut peste el?

I.: În opinia mea, nu există drumuri corecte sau greşite! Există doar drumul pe care alegi să mergi. Oricând poţi să-ţi stabileşti o nouă direcţie şi să o porneşti spre visul tău. N-am avut îndoieli niciodată în privinţa drumului pe care urmă să-l parcurg. Poate şi pasiunea pentru comerţ, moştenită din străbuni, mi-a înlesnit deciziile. Nu contest totuşi faptul că au existat şi piedici în calea mea, oameni, lipsa timpului, a banilor sau alte resurse, însă mi-am reanalizat ţintele pe care doream să le ating, am schimbat planuri şi strategii şi am reuşit să depăşesc obstacolele apărute.

Rep: Dacă ar fi să vedeţi drumul spre succes ca pe o călătorie, cum ar arăta această călătorie în cazul dumneavoastră şi care ar fi următoarele destinaţii pe care vreţi să le bifaţi în afacerea dumneavoastră?

I.: Aşa cum am spus mai sus, călătoria mea în această afacere a început în anii 80 atunci când am urmat cursurile şcolii de comerţ acolo unde am deprins lucrurile elementare. Evident, familia mi-a fost tot timpul aproape şi am o mare recunoştinţă pentru ea. Pe plan personal mă bucur de succes în fiecare zi prin relaţiile mele cu oamenii din comună, prin micile bucurii şiprin stilul de viaţă sănătos pe care îl urmez. Următorii paşi pe plan profesional ar fi extinderea afacerii, prin deschiderea a unui nou magazin, implicit a unor noi locuri de muncă pentru concetăţenii mei.

Rep: Care este cea mai mare satisfacţie în munca pe care o aveţi?

V.I.: Cea mai mare satisfacţie e atunci când clienţii îmi devin prieteni, sunt fericiţi şi primesc felicitări pentru calitatea produselor cumpărate .

Rep: În final, mai am o singură curiozitate: dacă ar fi o întrebare căreia să-i răspundeţi şi nu v-am adresat-o, care ar fi aceea?

V.I.: Care e sloganul după care mă ghidez? Iar răspunsul ar fi DESCURAJATOR DE SIMPLU: CREDE ÎN TINE!

Alexandru Giurcan este administratorul firmei Alex Giurcan Construct, o afacere locală de succes într-un domeniu schimbător, instabil şi extrem de provocator, cel al construcţiilor civile şi industriale.

Rep: Probabil că o primă întrebare, analizând contextul social şi antreprenorial, ar fi, de ce un business în construcţii? Cum a început totul, cum aţi decis să alegeţi calea antreprenoriatului?

Alex.G.: În primul rând, a fost un concept creat din dorinţa de a face ceva bun pentru comuna în care m-am născut, iar apoi din dorinţa de a deveni independent financiar. Bineînţeles, dorinţa de dezvoltare personală şi dorinţa de progres au contribui şi ele, determinându-mă să-mi creez o afacere. Am ales acest domeniu deoarece doar aici am simţit că pot întâlni următoarele concepte de viaţă: demnitate, corectitudine, plăcerea de a lucra cu oamenii, dinamică, interacţiune şi independenţă.

Rep: Care au fost şi care sunt în opinia dumneavoastră cele mai mari provocări ca antreprenor în Spanov, localitate din judeţul Călăraşi, România? Ce te motivează să continui, să creşti ca antreprenor?

Alex.G.: Cele mai mari provocări, care persistă şi în prezent, vizează forţa de muncă. Este o problemă generală şi consider că va persista atât timp cât resursele umane nu vor fi calificate. De altfel, aşa cum spuneam la început, problema principală este învăţământul care nu mai califică meseriaşi. Cât despre motivaţia zilnică, pentru mine este vorba despre bucuria de a persevera şi de a primi zâmbete şi mulţumiri din partea oamenilor cu care lucrez, atât angajaţi, cât colaboratori. Este important să munceşti calitativ şi să reuşeşti să îţi mulţumeşti clienţii.

Rep: Aşadar, în ciuda obstacolelor de natură fiscală, legislativă, economică, de ce aţi încuraja tinerii să ia această cale a antreprenoriatului?

Alex.G.: Mi-ar plăcea să văd tineri care muncesc de dimineaţa până seara, dar în ţara noastră, alegând să se dezvolte aici. Deşi mulţi preferă să plece din România şi să muncească în alte ţări, consider că ar fi mult mai bine să se gândească la o idee de afacere pe care să o dezvolte aici, la noi în ţară. Acest lucru le-ar stârni acea plăcere autentică de a munci şi de a se dezvolta serios în domeniul ales. Încurajez tinerii să îşi încerce norocul. Ca tânăr antreprenor nu va fi uşor să inspiri încredere potenţialilor clienţi sau colaboratori, însă merită să munceşti chiar şi în această direcţie: să câştigi această încredere şi să îţi creezi o imagine de tânăr dornic de realizări. Şi, apropo, se poate şi în România, vă spun din proprie experienţă.

Rep: Impozite, taxe, management, salarizări, legislaţie, contabilitate, sunt printre cele mai neplăcute obligaţii pentru tinerii antreprenori. Cât de complicate sunt, în realitate, procedurile?

Alex.G.: Situaţia cu administrarea unor afaceri în România reprezintă, cred, o problemă general valabilă în toate domeniile, pentru toţi antreprenorii. În principiu, reglementările nu te ajută să creşti o afacere la noi în ţară, cu atât mai mult în mediul rural. Dimpotrivă, cu toţii avem impresia că scopul acestora ar fi să ne ţină pe loc sau chiar să ne impună să renunţăm. Dacă Statul, prin prisma reglementărilor aduse, ar fi mai prietenos cu tinerii antreprenori, angajaţii ar câştiga la rândul lor mai mulţi bani, implicit resursele umane ar fi mai motivate să contribuie la dezvoltarea economică. Pe noi însă, ca firme şi antreprenori, ne blochează statul; la rândul nostru, noi blocăm angajaţii, care la rândul lor, nemotivaţi fiind, blochează dezvoltarea firmelor.

Rep: Ce nu ne spune nimeni cu privire la ce înseamnă, la modul real, să îţi dezvolţi propria afacere?

Alex.G.: În spatele unui brand frumos sau al unei afaceri prospere, există multe nopţi nedormite, mult stres şi mult efort. Nu este niciun secret faptul că trebuie să munceşti pentru a culege apoi roadele. Anii pe care i-am petrecut ca angajat la alte companii, înainte de a-mi înfiinţa propria firmă, nu se compară din punct de vedere al oboselii acumulate, al stresului sau al responsabilităţilor asumate. Este extrem de important să conştientizezi ce faci, cum faci şi de ce faci toate aceste eforturi, până la urmă. Din postura de angajat, aveam o serie de responsabilităţi, mai multe sau mai puţine. Acum, însă, răspund de absolut tot. Aceasta este diferenţa. Din păcate, o simplă greşeală poate oricând să-i pună capăt visului tău.

Rep: Din ce mi-aţi spus, firma pe care o conduceţi s-a dezvoltat frumos, organic, într-un domeniu extrem de competitiv şi controversat, mai ales aici în comuna Spanţov. Totuşi, sunteţi pe piaţă de mai mulţi ani. Ce anume vă diferenţiază de alţi constructori?

Alex.G. : Când am pornit această afacere, ştiam în linii mari cam care este concurenţa. Am conştientizat însă, la modul concret, abia după o perioadă, pe măsură ce ne-am lovit de unele situaţii. Pe noi nu ne interesează concurenţa, ci avem în vedere un principiu simplu: cel mai bun să câştige. Cum de multe ori am câştigat în detrimentul altora, sunt extrem de mulţumit de rezultatele mele. Să răspund şi întrebării dumneavoastră: noi am pornit cu sloganul „Construcţii noi!” Tocmai acest lucru ne diferenţiază de restul firmelor în domeniu. Ascultăm clienţii în mod activ, suntem orientaţi spre nevoile lor şi, de multe ori, alegem să lucrăm cu anumiţi clienţi pe care alte firme îi resping din varii motive. Reuşim să îi mulţumim pe acei oameni cărora li s-a spus în altă parte că nu se poate, lucru care înseamnă mult pentru mine.

Rep: Când vorbim despre dezvoltarea propriei afaceri, vorbim despre riscuri financiare sau de altă natură. Cam cât de mari au fost acestea în cazul tău şi de ce ai încuraja tinerii să îşi asume, totuşi aceste riscuri?

Alex.G.: Riscurile sunt zilnice. Nu rişti, nu câştigi. În momentul în care alegi totuşi să devii antreprenor, trebuie să calculezi aceste riscuri. Experienţa dobândită în străinătate m-a ajutat în acest sens, dar în practică, lucrurile stau cu totul altfel. Riscurile încep încă din momentul în care visul tău, respectiv afacerea, se concretizează. Primul an a fost de test, căci atunci am văzut cum se pot răsturna situaţii, cum poţi pierde puţin câte puţin. Am învăţat însă şi care este forţa necesară pentru a redresa aceste situaţii. Ideea de bază este să nu renunţi atunci când îţi este greu. Trebuie să îţi atingi obiectivele şi să tinzi mereu înspre mai mult. Cred că ai nevoie de multă ambiţie şi de o dorinţă de a fi un om de succes.

Rep: Ce planuri aveţi pentru viitor, pentru extinderea firmei dumneavoastră?

Alex.G.: În prezent, firma are 45 de angajaţi, însă în viitorul apropiat numărul acestora va creşte cu cel puţin 10 oameni, întrucât voi construi încă o hală având ca destinaţie fasonarea fierului şi prefabricare betonului armat.

Rep: Ce sfat le-ai da tinerilor din Spanţov şi nu numai care îşi doresc să pornească un business? Dar un business în construcţii?

Alex.G.: Primul pas ar fi să îşi dorească să dezvolte o afacere. Dacă îşi doresc cu adevărat, nimic nu le poate sta în cale. Apoi, este nevoie de seriozitate şi de atenţie la calitate. Trebuie să persevereze şi să fie siguri pe ceea ce fac. Desigur, nu este uşor, căci după o perioadă poate deveni copleşitor să îţi asumi constant riscuri şi să fii responsabil şi de stabilitatea financiară a celorlalţi. Trebuie gândite şi calculate toate posibilităţile. Voinţă şi încredere, iar roadele vor fi pe măsură, cu siguranţă! Spanţov este în primul rând localitatea în care m-am născut şi m-am format ca individ. Apoi, este locul care mi-a oferit oportunitatea să găsesc oameni talentaţi, muncitori şi determinaţi alături de care să pornesc o afacere. Dacă vrei să fii cel mai bun, trebuie să înveţi cum să faci asta exact de la cei mai buni.

 

E greu de spus dacă toţi antreprenorii se nasc cu acest simţ al antreprenoriatului sau şi-l formează ulterior, însă cu siguranţă toţi recunosc oportunităţile care apar de la o zi la alta. Aşa a fost şi în cazul lui Radu Alexandru, fondatorul SC MIRALEX LAND SRL, o societate agricolă, care relatează mai jos, cum încă de mic a început să fie atent la nevoile pieţii agricole si să creeze mici afaceri în domeniu.

Rep: Care a fost motivaţia pentru a începe afacerea în agricultură?

Alex.: Nu ştiam sau nu credeam că voi face o carieră în lumea asta, dar mi s-a părut o idee bună să încep ceva, nu am avut un business plan, am lucrat cu ceea ce am avut. Aveam nişte uilaje de prin anii 80 cu care nu puteam să fac multe lucruri, dar am început sa lucrez cu ele, iar în timp am început să am din ce in ce mai multe lucrări agricole. Din banii câştigati, cumpăram alte echipamente, nici cele pe care le cumpăram nu erau noi, erau ceea ce imi permiteam eu la vremea respectivă, dar puţin mai performante.

Rep: Cum a început totul?

Alex.: Eu când am început business-ul ştiam care e diferenţa dintre o lucrare agricolă sau alta, ce poate face un utilaj sau altul. Eram încă în facultate, în anul 2 la Agronomie şi vroiam să fac ceva. Spiritul de antreprenoriat l-am avut încă de mic. Am moştenit pasiunea de la părinţii mei, lucrători ai pământului, cu utilaje inovatoare la acea vreme.

Rep: Cum aţi recunoscut oportunitatea?

R.Alex.: Nu a fost o oportunitate, repet, a fost o pasiune moştenită de la părinţi. Oportunităţile au venit apoi. M-am gandit să încep cu lucrări clasice în agricultură, tipice sezonului de primăvară,vară, toamnă. Apoi, am încercat să produc vegetale, dar mi-am dat seama că nu este o afacere bună pentru că existau foarte mulţi producători de acest gen, plus că trebuia să facem faţă şi importurilor din alte ţări. Aşa că m-am orientat spre lucrări în culturile mari. Am cumpărat o serie de utilaje foarte performante, accesând fonduri nerambursabile în valoare de 175.000 euro. În consecinţă, ne-am dotat doar cu utliaje noi, performante, iar oportunităţile au început să apară. Din acest moment, aveam deja puţină experienţă şi trebuia să pornim intr-o parte, respectiv să încep să lucrez pe cont propriu.

Rep: Ce obiective aţi avut la început?

Alex.: Mărunte, mă gândeam pe termen foarte scurt. Nu visam să am tehnologia de acum. Pe măsură ce afacerea s-a dezvoltat, am început să îmi fac planuri pe termen lung. Fiind o afacere antreprenorială într-un domeniu care necesită riscuri, gen secetă sau alte calamităţi, a trebuit să învăţ din mers, nu am avut reguli clare pe care să le respect de la an, la an.

Rep: Ce vă doriţi de la afacerea dumneavoastră?

Alex.: Consider în continuare că trebuie să prestez ceea ce alţii nu fac pentru a mă individualiza. Mi-aş dori să am o productie de serie la toate culturile, fie păioase, fie vegetale, pentru că e mult mai uşor de facut. De exemplu, să scoţi peste 10.000 kg boabe de porumb la hectar, de aceeaşi calitate, este visul oricărui agricultor.

Rep: Câţi angajaţi aţi avut la începutul afacerii?

Alex.: La început, exploatând o suprafaţă de doar 30 de hectare, a fost nevoie doar de mecanizator agricol care se ocupa de producţie, iar eu eram manager şi mă ocupam şi cu aprovizionarea de seminţe, îngrăşăminte, pesticide şi tot ce ţine de domeniul agricol.

Rep: Cine deţine controlul asupra afacerii?

Alex.: Eu sunt cel care deţine controlul asupra afacerii. În general, îmi place să am control, dar vreau ca oamenii cu care lucrez să aibă multă iniţiativă, vreau de la ei soluţii, nu neapărat probleme.

Rep: Ce nivel de risc v-aţi asumat?

Alex.: Riscul a fost să încep afacerea, dar începând foarte de jos nu aveam ce să pierd. Nu am avut un apetit foarte dezvoltat pentru risc, în sensul de a mă dezvolta foarte brusc, de a lua credite mari. Am fost mai conservator şi am ales să accesez modalităţi de finanţare nerambursabile. Nu am vrut să-mi asum nişte ipoteci pe active, creditul reprezintă o incertitudine, am fost precaut în toate privinţele în ceea ce privesc resursele financiare.

Rep: Ce greşeli aţi făcut şi ce aţi învăţat din ele?

Alex.: Prea multă încredere în oameni, prima şi cea mai importanta greşeală. Am făcut unele investiţii pripite, dar greşeli mari nu văd. Sunt greşeli inerenete datorate lipsei de experienţă şi a tinereţii. Cred că acum ştiu cum să îmi dozez încrederea. La nivel personal, nu pot să-mi reproşez o greşeală anume.

Rep: De ce caracterstici personale aţi avut nevoie pentru a ajunge la acest nivel?

Alex.: E foarte important să nu fii niciodată mulţumit de ceea ce faci şi să te plictiseseşti repede pentru că dacă eşti mulţumit te plafonezi, dacă eşti nemulţumit şi cauţi mereu soluţii te dezvolţi, în final nemulţumirea e calea spre dezvoltare. Trebuie să fii in permanenţă autocritic şi să ai pasiune. Pe lângă asta, trebuie să înveţi foarte bine partea tehnică a afacerii.

Rep: Ce sfaturi aveţi pentru cei ce vor să devină antreprenori în agricultură?

Alex.: Să facă pur şi simplu. Să nu se gândească. Dacă începi pur şi simplu trebuie să dezvolţi. Să caute metode moderne de finanţare, sunt şi în România programe pentru tinerii antreprenori, pot primi până la 50.000 euro pentru instalarea tinerilor fermier. Să nu se ducă neapărat spre bănci şi să găsească metode moderne de finanţare. Să nu se mai gândească atât de mult la timpul personal pentru că o afacere în domeniul agricol, implică dedicare trup şi suflet.

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please type the characters of this captcha image in the input box

Va rugam introduceti caracterele de verificare

Citește articolul precedent:
Anunț finalizare proiect „Achiziția de echipamente și dotări în cadrul societății CARTARE AGROCHIMICA SRL”

  Societatea CARTARE AGROCHIMICA SRL anunță finalizarea activităților proiectului cu titlul „Achizitia de echipamente si dotari in cadrul societatii CARTARE...

Închide