Peste două săptămâni vizitele la medic vor fi restricţionate. Dacă până în prezent puteam să ne ducem la medicul de familie o dată pe an pentru a ne face analizele de rutină, de la 1 iunie ne vom putea prezenta o dată la trei ani dacă avem între 18 şi 39 de ani şi în fiecare an dacă avem peste 40. Acestea nu sunt singurele schimbări pe care Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii, le aduce sistemului sanitar începând cu prima lună a verii.
De la 1 iunie, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 39, care nu suferă de nicio boală, se pot prezenta la medicul de familie doar o dată la trei ani pentru un control de rutină. După vârsta de 40 de ani vizitele la medicul de familie se pot face o dată pe an. Asta prevede nou pachet de bază de servicii medicale care va intra în vigoare peste două săptămâni, după ce a fost adoptat în Şedinţa de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă.
Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii, spune că pachetul de servicii medicale de bază pune accentul pe prevenţie. „Este o măsură importantă pentru sistemul de sănătate şi pentru toţi românii. Putem acum vorbi de o redefinire a pachetului minimal de servicii şi a pachetului de servicii de bază în interesul pacientului. Pachetul de bază aduce ca noutate prevenţia, care va fi efectuată prin completarea unei riscograme. Vom putea astfel face prevenţie, lucru care va ajuta atât starea de sănătate a cetăţenilor acestei ţări, dar şi întreg sistemul de sănătate. Principiile care au stat la baza procesului de redefinire a pachetului minimal de servicii şi a pachetului de servicii de bază sunt reprezentate de îmbunătăţirea accesului pacienţilor la serviciile medicale furnizate de către medicii de familie şi medicii din ambulatoriul de specialitate şi dezvoltarea serviciilor de prevenţie acordate în segmentul de asistenţă medicală primară”, spune şeful de la Sănătate.
Referitor la asistenţa medicală primară, atât în pachetul minimal cât şi în pachetul de bază, pentru supravegherea gravidei s-a introdus şi testarea pentru hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, în plus faţă de testarea HIV.
De asemenea, în pachetul de bază au fost introduse consultaţii de monitorizare activă, prin plan de management integrat, pentru boli cardiovasculare, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă şi boala cronică de rinichi.
În ceea ce priveşte asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, a fost revizuită lista procedurilor diagnostice şi terapeutice, astfel încât pacientul să beneficieze de o serie de investigaţii suplimentare, pentru care nu va mai fi nevoie internarea în spital.
Nu se mai regăsesc în pachetul de bază serviciile de homeopatie şi fitoterapie (aceste servicii pot face obiectul asigurărilor private).
Pentru protecţia şi asigurarea accesului la servicii medicale în ambulatoriu pentru asiguraţi, a fost însă revizuită lista investigaţiilor medicale paraclinice din pachetul de bază, fiind introduse o serie de investigaţii noi, precum ATPO, sodiu seric, potasiu seric, transferină, angiografie RMN/segment, testosteron.
Tot în pachetul de servicii de bază se regăsesc, la capitolul serviciilor stomatologice, consultaţii, servicii profilactice, tratamente protetice şi ortodontice precum şi alte tratamente, inclusiv serviciile de medicină dentară de urgenţă.
Şi în pachetul minimal, pentru neasiguraţi, se regăsesc serviciile de medicină dentară de urgenţă.
România este codaşa Europei la capitolul accesului pacienţilor la tratamente compensate de ultimă generaţie. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), arată că lista de medicamente compensate a fost actualizate în aprilie 2008. De atunci şi până în prezent, „pe lista de aşteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi. Autorităţile se chinuie de aproape 2 ani să reactualizeze această listă, iar premierul Ponta a anunţat, în şedinţa de Guvern, că acest lucru va deveni o realitate cât mai curând. “Pe lista de medicamente compensate se află 17 molecule noi”, a precizat premierul la începutul întâlnirii cu miniştrii.
Cele 17 molecule noi introduse pe lista de medicamente compensate vor fi compensate 100%. Mai jos vedeţi lista acestora şi bolile în care sun utilizate:
● Stiripentol – folosit în epilepsie,
● Pasireotidum – folosit în bolile endocrine,
● Ambrisentanum – folosit în hipertensiunea pulmonară,
● Tafamidis – folosit in scleroza laterala amiotrofica,
● Bosentanum – folosit în scleroză sistemică,
● Romiplostinum – folosit în tratarea purpurei trombocitopenice imune cronice
● Sapropterinum – folosit în fenilcetonurie,
● Plerixafor – folosit în transplantul medular,
● Clofarabinum – folosit în oncologie,
● Nelarabinum – folosit în oncologie,
● Decitabinum – folosit în oncologie,
● Trabectedinum – folosit în oncologie,
● Ofatumabum – folosit în oncologie,
● Dasatinibum – folosit în oncologie,
● Nilotinibum – folosit în oncologie,
● Everolimus – folosit în oncologie,
Datele raportului Patient W.A.I.T arată că în vreme ce pacienţii români trebuie să aştepte peste 6 ani pentru a beneficia de tratamente compensate noi, bolnavii din Marea Britanie şi Germania au acces la ele imediat după ce au fost autorizate.
În Belgia pacienţii trebuie să aştepte 392 de zile, în Portugalia – 349 de zile, în Spania – 349 de zile, Italia – 326 de zile, Franţa – 289 de zile, Slovacia – 255 de zile, Finlanda – 211 de zile, Suedia – 206 de zile, Olanda – 196 de zile, Grecia – 188 de zile, Norvegia – 175 de zile, Irlanda – 157 de zile, Elveţia – 140 de zile, Danemarca – 125 de zile şi în Austria 88 de zile.
Sursa:gandul.info
