Deputat Emil Dumitru – declarație politică: „Liceele agricole și învățământul dual”

Deputatul liberal călărășean Emil Dumitru a vorbit ieri, 19 mai 2021, în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților, despre modernizarea infrastructurii învățământului dual pentru atragerea tinerilor către liceele agricole.

„Susțin constant că România are nevoie să atragă tinerii către domeniul agricol pentru a dezvolta noi afaceri sau să dobândească experiența necesară pentru preluarea exploatațiilor agricole ale părinților sau bunicilor.
Este necesar să le arătăm elevilor și studenților locul pe care îl au fermierii în societate și importanța agriculturii, nu doar ca sursă pentru aprovizionarea cu hrană, ci și din punctul de vedere al protecției mediului și resurselor naturale, lucru ce va duce la creșterea interesului elevilor absolvenți de licee agricole și au obținut o calificare în domeniile agricultură, industrie alimentară și silvicultură și pot profesa în ferme mici sau mijlocii.
La nivelul județului Călărași, cele patru instituții de învățământ cu profil agricol sau tehnologic, Colegiul Agricol ”Sandu Aldea” din municipiul Călărași, Liceul Tehnologic “Duiliu Zamfirescu” Dragalina, Liceul Tehnologic Nr. 1 Borcea și Liceul Tehnologic Nr. 1 Fundulea vor putea ține pasul modernizării dacă va exista o bună colaborare între MADR și Ministerul Educației, prin crearea unor grupuri de lucru comune, astfel încât să se poată concentra eforturile pentru relansarea învățământului liceal agricol, în scopul asigurării forței de muncă tânără și bine pregătită profesional în agricultură.”

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai arzătoare problematica modernizării infrastructurii învățământului agricol. Avem nevoie să atragem tinerii către domeniul agricol, iar aceștia au nevoie de experiență practică în ferme, combinată cu educația antreprenorială pentru a putea construi noi afaceri în acest domeniu sau pentru a prelua exploatațiile agricole ale părinților și ale bunicilor. Cea mai mare provocare din zonele rurale este îmbătrânirea fermierilor.

Conform unui studiu publicat în această lună de Comisia Europeană, în 2016 pentru fiecare manager agricol sub 40 de ani existau trei manageri agricoli cu vârsta peste 65 de ani în UE. Acest studiu afirmă că, deși nivelul de pregătire al tinerilor manageri agricoli sub 35 de ani a crescut în timp, în 2016 doar 43% dintre tinerii fermieri au primit mai mult decât o formare practică la locul de muncă.

Conform datelor Centrului Național pentru Dezvoltarea învățământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), preluate și prelucrate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în 2020 doar 4% dintre elevii din învățământul profesional şi tehnic erau înscrişi la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învăţământului profesional şi tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. Trebuie spus că în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unităţi şcolare cu profil agricol în România.

În perioada recentă, aproximativ 2,8% dintre manageri au absolvit învățământ agricol (educație de bază) și 0,4 % educație completă, cu mult sub nivelul UE 28 (31,6 % educație de bază și completă) în timp ce 96,7% din managerii români aveau doar experiență practică agricolă, comparativ cu media UE 28 de 68,3%. În ceea ce privește pregătirea tinerilor manageri de exploatație (sub 35 ani), formele de învățământ agricol absolvite au fost 3,2% educație de bază, 0,9% educație completă și 89,6% aveau doar experiență practică agricolă.

Din nefericire, numărul elevilor de liceu care optează pentru calificare agricolă este în scădere și totodată, numărul liceelor cu calificări agricole în oferta de școlarizare a continuat să scadă în ultimii anii. Din păcate, școlile agricole se situează adesea printre ultimele opțiuni ale elevilor. Tot mai mulți tineri reclamă lipsa unor oportunități reale de practică din partea angajatorilor.

Din punctul meu de vedere, aceste situații apar din cauza faptului că tinerii nu au încredere că în acest domeniu pot face carieră, iar angajatorii nu dispun de resurse și nu sunt motivați să ofere timp elevilor și studenților pentru a-i iniția în acest domeniu. Rolul nostru este să le transmitem elevilor și studenților importanța pe care fermierii o au în societate și importanța agriculturii nu doar ca sursă pentru aprovizionarea cu hrană, ci și din punctul de vedere al protecției mediului și resurselor naturale.

Sunt de părere că marea problemă a învățământului agricol rămâne formarea practică a elevilor. Accentul trebuie să fie pus pe continuitatea dintre învățare și muncă, și pe dimensiunea antreprenorială a activității fermierului. Este bine cunoscut faptul că liceele agricole au nevoie de investiții, iar acest lucru este posibil prin intermediul fondurilor europene. Terenurile agricole aflate în proprietatea liceelor agricole nu au mai putut fi folosite în ultimii ani în scop didactic tocmai din cauza lipsei de investiții pentru achiziționarea de utilaje agricole necesare în pregătirea de specialitate a elevilor.

Declinul accentuat al învățământului liceal agricol din ultimele decenii s-a manifestat în primul rând, sub aspectul dimensiunii organizatorice a acestuia. Astfel, din analiza efectuată de MADR la nivelul anului 2018 – 2019 a rezultat faptul că dintr-un număr de cca. 260 de licee și școli profesionale agricole, inclusiv domeniile conexe ale acesteia, câte avea România în anul 1990, mai existau 57 de unități de învățământ agricol al căror număr de clase, specifice domeniului agriculturii, era majoritar , în raport cu celelalte discipline neagricole care completa programa școlară a liceelor.

Putem spune că în prezent, niciun liceu agricol din România nu mai școlarizează în proporție de 100% în domeniul agriculturii și conexe acesteia. Tot în urma analizei a rezultat faptul că, multe dintre fostele licee agricole reorganizate în licee tehnologice aveau tractoare și mașini agricole învechite sau nu aveau deloc, laboratoarele și atelierele școlare erau nedotate sau cu echipamente specifice anilor 70- 80, internate și cantine parțial închise, în conservare sau în diferite stadii de degradare. În plus, manualele de specialitate lipsesc sau prezintă tehnologii specifice anilor 80 – 90.

Ca urmare a acestei situații și pentru a stopa declinul, începând cu anul 2020, MADR a luat următoarele măsuri:

– a elaborat cadrul legislativ adecvat, pentru a putea finanța liceele, deoarece acestea se află în subordinea administrației publice locale și în coordonarea tehnico-metodologică a Ministerului Educației;

– a demarat finanțarea de la bugetul de stat prin bugetul MADR, a unor investiții specifice pentru un număr de 57 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol. În anul 2020 au fost alocate 10 mil. lei, iar în anul 2021, 15 mil. lei, pentru a declanșa procesul de reamenajarea a cantinelor, internatelor, dotarea și amenajarea laboratoarelor de specialitate, precum și modernizarea fermelor didactice. Aceste sume sunt insuficiente în prezent, dar treptat pe baza unui program anual de investiții se va încerca refacerea și modernizarea infrastructurii de bază a liceelor;

– au fost elaborate măsuri pentru includerea liceelor agricole în viitorul Plan Național Strategic PNS 2021 – 2027, astfel încât acestea să poată fi finanțate și din surse UE.

Considerăm că, dacă se îmbunătățește infrastructura de învățământ agricol de bază, se poate construi o fundație solidă pentru atragerea elevilor de clasa a VIII –a către aceste forme de învățământ în scopul creșterii nivelului de educație a forței de muncă din agricultură. Prin urmare, investițiile în infrastructura de învățământ agricol ar putea reprezenta o soluție pentru formarea de noi generații de tineri bine pregătiți care să răspundă nevoilor de dezvoltare al sectorului agro-alimentar.

Alături de aceste măsuri legislative și financiare, MADR a luat și măsuri privind îmbunătățirea calității învățământului agricol. Acestea se referă la: susținerea înființării de noi specializări/calificări profesionale care să fie în concordanță cu noile cerințe ale agriculturii moderne, fundamentarea cifrei anuale de școlarizare pornind de la cerințele agenților economici din agricultură, îmbunătățirea structurii organizatorice, perfecționarea cadrelor didactice de specialitate, precum și organizarea stagiilor de practică, funcție de cerințele și opțiunile elevilor și ale angajatorilor, promovarea învățământului dual și altele.

În ceea ce privește promovarea învățământului dual, acest model a început să se practice în România începând cu anul de învățământ 2017 – 2018, în cadrul învățământului profesional agricol. Din analiza pe ultimii 3 ani, reiese că modelul de învățământ dual, ca o formă de soluționarea a problemelor învățământului liceal agricol, întâmpină dificultăți. Nivelul de dezvoltare a învățării la „locul de muncă” în cadrul liceelor agricole este scăzut, comparativ cu specializările tehnice industriale. Astfel, în anul 2017-2018 când învățământul dual a fost introdus în România, din cele 2.412 locuri aprobate la nivel național, doar 42 au fost ocupate în domeniul agricol (34 la specializarea horticultură și 8 la culturi de câmp).

În anul următor situația nu s-a îmbunătățit semnificativ. S-a aprobat un număr total de 5.603 locuri pentru toate domeniile de pregătire profesională, iar la domeniile agricultură și conexe s-au înscris în sistem dual doar 113 elevi. Acest sistem se dovedește greoi, atât datorită numărului redus de agenți economici care să-și permită să asigure condițiile de practică (mijloace financiare, tutori autorizați, tehnologii), cât și a cerințelor privind numărul minim de elevi necesar pentru constituirea unei clase pentru învățământul dual, care este de minim 14 elevi pe clasă . În plus pentru clasele a IX-a și a X-a sunt necesare, potrivit programei școlare, 5 -7 săptămâni de practică/an școlar, iar în restul timpului elevul trebuie să-și desfășoare pregătirea în cadrul liceului.

Realitate este că în prezent majoritatea exploatațiilor agricole din România sunt de dimensiuni mici și mijlocii, care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru asigurarea stagiilor de practică în sistem dual. De aceea, MADR trebuie să identifice soluții privind înființarea fermelor pedagogice, acolo unde liceele nu mai dispun de loturi didactice. În plus, pentru absolvenții liceelor agricole există și varianta ca aceștia să nu se angajeze ca salariați în cadrul companiilor cu profil agro-alimentar, aceștia putând opta pentru antreprenoriat, înființându-și propriile afaceri apelând la sprijin financiar prin proiecte UE.

Apreciez faptul că este important să încurajăm școlile să dezvolte relații cu mediul de afaceri. Trebuie să punem accentul pe formarea de noi generații de tineri bine pregătiți care să răspundă nevoilor de dezvoltare a sectorului agro-alimentar, iar aceasta nu poate avea loc fără un parteneriat strâns între școli și mediul economic. Trebuie să fim conștienți că nevoia primordială a României este de a crește noua generație de fermieri mici și mijlocii, care să gestioneze propriile exploatații agricole și care să asigure, printre altele, securitatea alimentară a țării și să ajute la regenerarea satelor.

Trebuie să găsim resursele necesare pentru a crește interesul elevilor absolvenți de liceu agricol care au obținut o calificare în domeniile agricultură, industrie alimentară și silvicultură de a profesa în ferme mici sau mijlocii.

O altă măsură o reprezintă modernizarea curriculei din planul de învățământ în sensul creșterii duratei stagiilor de practică în ferme private, precum și adaptarea acesteia la noile cerințe din agricultură și a politicii agricole europene, care poate conduce la creșterea șanselor pentru ca tinerii absolvenți de licee agricole să fie mai adaptabili pentru desfășurarea activităților în zonele rurale.

De asemenea, trebuie să fim atenți la situația absolvenților privind inserția socială a acestora, astfel încât aceștia după absolvirea liceului agricol să nu fie nevoiți să-și găsească locuri de muncă în alte țări. Cu privire la acest aspect, MADR a făcut o analiză privind inserția socială a absolvenților de învățământ profesional, liceal și postliceal agricol la nivelul anului 2019, rezultând următoarele:

– la învățământul profesional cca. 34% dintre absolvenți s-au angajat în domeniul agriculturii și conexe; 30% dintre absolvenți s-au angajat în alte domenii, 14% dintre absolvenți au plecat în străinătate, iar 22% dintre aceștia nu lucrau.

– la învățământul liceal și postliceal cca. 31% dintre absolvenți s-au angajat în domeniul agriculturii și conexe, 28% dintre absolvenți s-au angajat în alte domenii, 12% dintre absolvenți au plecat în străinătate, 21% dintre aceștia nu lucrau, iar 7% și-au continuat studiile universitare.

Ca urmare, MADR a luat măsura pentru stimularea angajării tinerilor prin crearea unor facilități fiscale angajatorilor. Această măsură va trebui adaptată și continuată pentru a asigura coerență în ceea ce privește pregătirea și angajarea forței de muncă în agricultură.

Pentru creșterea eficienței activității de formare profesională a elevilor din învățământul profesional și liceal agricol, inclusiv în sistem dual, este nevoie și de promovarea experienței internaționale din statele UE cu învățământ agricol avansat. Astfel, MADR a încheiat două parteneriate de colaborare cu ministerele agriculturii din Franța și Olanda prin intermediul celor două ambasade de la București, în scopul promovării schimbului de experiență dintre liceele agricole din România și liceele agricole din cele două state. Se va avea în vedere promovarea experienței în domeniul efectuării stagiilor de practică, a modernizării curriculei școlare și însușirea cerințelor ce rezultă din politica agricolă comunitară: „învățământul verde”, „învățământul antreprenorial”, „triunghiuri de parteneriate ”de tipul licee-companii-structuri guvernamentale.

Pentru implementarea acestor măsuri este nevoie de o bună colaborare dintre MADR și Ministerul Educației, inclusiv la nivelul județelor, prin crearea unor grupuri de lucru comune, astfel încât să se poată concentra eforturile pentru relansarea învățământului liceal agricol, în scopul asigurării forței de muncă tânără și bine pregătită profesional în agricultură.

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Please type the characters of this captcha image in the input box

Va rugam introduceti caracterele de verificare

Citește articolul precedent:
Anunț finalizare proiect „Achiziția de echipamente și dotări în cadrul societății CARTARE AGROCHIMICA SRL”

  Societatea CARTARE AGROCHIMICA SRL anunță finalizarea activităților proiectului cu titlul „Achizitia de echipamente si dotari in cadrul societatii CARTARE...

Închide