Rodica Zaharia. Dionisie Tomescu a fost numit director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Călăraşi în urmă cu aproximativ două luni. Având în vedere că judeţul Călăraşi este unul agricol, iar instituţia respectivă are o însemnătate mare în buna desfăşurare a activităţii agricole, am dorit să aflăm mai multe informaţii de la noul director despre cum va gestiona acest sector important al economiei judeţene.
Rep: Cum au fost primele două luni de când de când vă aflaţi la conducerea DADR Călăraşi?
Dionisie Tomescu: Cu ce aş putea să încep? Avem un volum destul de mare de muncă în cadrul DADR Călăraşi, având în vedere faptul că judeţul Călăraşi este preponderent agricol. Din activitatea noastră curentă pot menţiona că am avut o acţiune comună cu Agenţia de Plăţi în baza unui protocol. Responsabilul pe zootehnie din cadrul unităţii noastre a participat în comisii mixte la un control făcut în cadrul exploataţiilor agricole din domeniul zootehnic pentru ajutoarele naţionale tranzitorii pe acest segment. S-au verificat 66 de exploataţii din judeţul nostru, acţiunea derulându-se pe parcursul unei luni de zile.
Rep: Cum stă judeţul Călăraşi la capitolul producţii agricole?
D.T.: Cuprivire la producţiile agricole la nivelul judeţului Călăraşi vă pot spune că la data curentă, din datele pe care le-am centralizat avem următoarea situaţie:
– La Orz, în acest an agricol au fost recoltate 45.930 de hectare, cu o producţie medie de 4100 de kg de orz la hectar
– Grâul a fost însămânţat pe o suprafaţă de 125.500 de hectare, cu o producţie medie de 4130 de kg la hectar
– Orzoaica de toamnă s-a cultivat pe 2700 de hectare producţie medie fiind de 4000 kg la hectar
– Orzoaica de primăvară s-a cultivat pe 1320 de hectare, producţia medie 1400 kg la hectar
– Ovăzul s-a cultivat pe 790 de hectare, producţie medie 1280 kg la hectar
– Rapiţa cultivată pe 55.745 hectare, producţie medie 2800 kg la hectar
La capitolul culturi cu suprafeţe mai mici avem:
– In pentru ulei, doar 305 hectare, producţia medie fiind de 1600 kg la hectar
– Mazăre boabe cultivată pe 4480 hectare, producţie medie de 1780 kg la hectar
– Porumb boabe pentru consum, 98.000 de hectare, producţie medie 6050 kg la hectar
– Porumb pentru sămânţă cultivat pe 1600 de hectare, producţie medie 1600 kg la hectar
– Floarea soarelui pentru consum cultivată pe 45.000 de hectare, producţie medie 2210 kg la hectar
– Floarea soarelui pentru sămânţă s-a cultivat pe 215 hectare, producţia medie fiind de 500 kg la hectar
– Soia s-a cultivat pe 8540 hectare cu o producţie medie de 2350 kg la hectar
Rep: Cum vede directorul DADR anul agricol în curs şi viitor?
D.T.: Din toate datele pe care le-am centralizat până la această dată considerăm că a fost un an agricol mai slab decât cel de anul trecut, atât din punct de vedere al producţiei, dar şi din punct de vedere al preţului obţinut pe tona de produs.
Tot la data curentă, avem o situaţie privind noul an agricol la nivelul judeţului Călăraşi astfel: arături pentru însămânţările din această toamnă, ceea ce înseamnă orz, rapiţă, grâu propuse pe o suprafaţă de 195.465 hectare, la data curentă fiind arate aproximativ 97% din suprafaţă. La o suprafaţă de 113.724 hectare, adică un procent de 23% s-au însămânţat 26.317 hectare astfel:
– Orzul, din suprafaţa de 28.717 hectare propuse s-au însămânţat 9132 hectare (32%)
– Orzoaica de toamnă, din 4127 hectare s-au semănat 700 (15%)
– Rapiţă, din 37.780 hectare propuse s-au însămânţat 34.600 (94%)
– Plante de nutreţ, din 327 hectare s-au realizat 75 de hectare (23%)
Procentele sunt totuşi destul de mici luând în calcul că suntem la început de octombrie şi spun asta pentru că nu s-au putut termina lucrările agricole datorită secetei. Agricultorii au aşteptat să poată intra în teren, aşa cum spuneam seceta nu le-a permis dar, iată că s-au apucat de treabă.
Rep: Când se termină lucrările agricole de toamnă?
D.T.: Despre finalizarea lucrărilor de toamnă nu aş putea să dau un termen pentru că fiecare fermier are un program şi practic, la ora asta, totul trebuia să fie însămânţat dar, lucrările sunt terminate în proporţie de 94%. Orzul trebuia să fie însămânţat, dar încă se mai lucrează, numai în ceea ce priveşte grâul se poate merge până la 15 – 20 octombrie.
Rep: Ce ne puteţi spune despre suprafeţele calamitate?
D.T.: Cu privire la suprafeţele calamitate singurul atac a fost al dăunătorilor. Problemele cu inundaţii şi băltiri nu am avut, fenomenul dăunătorilor singurul existent în prezent. Ministerul Agriculturii nu acordă scheme de ajutor în această privinţă, nu se acordă drepturi compensatorii, singurul ajutor pentru agricultori vine în urma poliţelor de asigurare pentru culturile pe care le au şi asta, dacă este prevăzut în mod expres. Am avut zone în judeţul Călăraşi unde chiar 30-40% din culturi au fost deteriorate de rozătoare. Chiar de curând am primit din partea Ministerului Agriculturii o notificare prin care s-a eliberat o autorizaţie de maxim 120 de zile (6 octombrie 2014 – 6 ianuarie 2015) perioadă în care fermierii pot procura un produs special contra dăunătorilor. Menţionez că în ultimii şapte ani nu ne-am confruntat cu o astfel de problemă, acum este de amploare şi trebuie stopată.
Rep: Care ar fi cauzele acestei probleme?
D.T.: Ce să vă spun? Au fost şi cauze agrotehnice, în sensul că mulţi fermieri au renunţat la lucrarea de bază, aratul, au preferat scarificatul. Mai precis, prin arat brazda efectivă se întoarce şi iese la suprafaţă, ocazie cu care galeriile de şoareci din interior dispar, iar prin acţiunea de scarificare, plugul doar intră în pământ şi aeriseşte solul. Fermierii fac scarificare deoarece costurile acestei acţiuni sunt mai mici. Agricultorul câştigă prin reducerea consumului de motorină. Agrotehnic vorbind, la 3-4 ani de arătură consecutivă ar trebui să se facă un an scarificare, dar an de an fermierii noştri scarifică, poate şi asta este una din cauzele culturilor neproductive, lucru ce influenţează şi culturile viitoare. Colegii mei de la unitatea fitosanitară au mers pe teren şi au constatat că cine a semănat în perioada optimă rapiţă şi a şi răsărit se confruntă cu problema şoarecilor. Sunt fermieri care la momentul actual nu ştiu ce să facă, s-ar putea să întoarcă cultura la primăvară.
Rep: Anul acesta aţi participat pentru prima dată, în calitate de director, la Ziua Recoltei? Cum vi s-a părut evenimentul, mai ales că DADR Călăraşi a fost unul din organizatori?
D.T.: Ziua Recoltei a devenit o tradiţie la Călăraşi şi sperăm că va continua an de an. A fost un eveniment destul de reuşit, chiar dacă au fost mai puţini expozanţi decât în anii precedenţi. Poate şi criza economică a influenţat acest lucru, cel puţin în domeniul care ne interesa mai mult, partea de expoziţie cu maşini şi utilaje agricole, firme de renume din judeţ, Biso, General Leasing, JohnDeer, Class au refuzat să participe pentru că au considerat că sunt firme foarte cunoscute, dar au venit alte firme mai mici. Ne aşteptam la mai mulţi expozanţi din mai multe domenii dar chiar şi aşa a fost un târg reuşit.
Rep: Care a fi activităţile DADR Călăraşi pentru viitor?
D.T.: În perioada imediat următoare incepem să implementăm câteva acte normative pe care Ministerul Agriculturii le-a propus şi Guvernul le-a aprobat, acţiuni ce vor fi făcute în colaborare cu Agenţia de Plăţi. Vorbim aici de o serie de Hotărâri care compensează anumite pierderi ale fermierilor în anumite domenii. Avem o Hotărâre de Ajutor de Minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometrologice care s-au manifestat în perioada ianuarie – august 2014 în sectorul vegetal. O altă Hotărâre de Guvern se referă la un ajutor specific compensatoriu acordat exploatărilor vegetale care lucrează în sistem ecologic. O a treia Hotărâre vizează o schemă de minimis prin care producătorii pot achiziţiona berbeci de reproducţie şi junici, din rase specializate. O a patra Hotărâre de Guvern se referă la altă schemă de ajutor de minimis pentru compensarea fenomenelor nefavorabile manifestate în perioada mai – iunie 2014, în sectorul apicol, aici vedem că nu numai în sectorul vegetal a fost greu, ci şi în cel apicol.
O altă Hotărâre de Guvern ce se va implementa în perioada imediat următoare face referire la cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă în sectorul vegetal, ajutoare care se acordă numai prin APIA, aici intrând şi cuantumul plăţilor pentru producţia de zahăr de orez.
Rep: Cum vor primi agricultorii aceste ajutoare financiare?
D.T.: Banii efectivi vor fi atribuiţi în funcţie de pagubele avute, dosarele pe care le vom primi le vom analiza. Cuantumul plăţilor încă nu îl ştim la această dată, dar urmează să se stabilească toate detaliile cu privire la aceste despăgubiri. Eu zic că este un sprijin bine-venit pentru fermierii noştri, ţinându-se cont că a fost un an dificil.
Rep: Cum vedeţi judeţul Călăraşi în comparaţie cu alte judeţe?
D.T.: Bazându-mă pe toate datele pe care DADR Călăraşi le deţine pot să spun că din punct de vedere agricol, Călăraşi a fost unul din judeţele fruntaşe ale ţării, atât ca suprafaţă, cât şi ca producţii obţinute, chiar pot să subliniez expres că judeţul Călăraşi se află printre primele 10 judeţe din ţară la acest capitol, alături de judeţe consacrate ca Timiş, Arad, Constanţa sau Ialomiţa.
Rep: Dacă nu ar exista ajutor guvernamental, ajutoarele de minimis, cum s-ar descurca fermierii, aici vorbind şi de partea în care ei accesează fonduri europene pentru utilaje sau modernizări?
D.T: Despre acest lucru vă pot spune că APDRP-ul deja implementează noul program guvernamental de dezvoltare rurală 2014 – 20120, cu noi scheme şi noi măsuri care vin în sprijinul fermierilor. Agricultorii noştri chiar sunt interesaţi de tot ceea ce înseamnă măsuri guvernamentale, de absolul toate noutăţile şi credem noi că DADR Călăraşi le va oferi tot sprijinul necesar pentru a ne dezvolta producţia şi a menţine judeţul Călăraşi în primele judeţe din ţară.
