Alte repere arheologice (continuare)
Între Sacidava – dealul Muzait (sat Dunăreni, com. Aliman) şi Durostorum, sunt semnalate încă cel puţin trei importante aşezări romane şi romano-bizantine: la Oltina (Altinum), unde, în afara unei fortificaţii cu o suprafaţă de 4 ha, se mai văd urmele unui grup de cuptoare pentru ceramică, care produceau ţigle şi cărămizi; la Dervent, în faţa cetăţii de la Păcuiul lui Soare; încă o cetate (sec. X-XI), o fortificaţie de piatră înconjurată de un şanţ de apărare, şi o necropolă; la Izvoarele/Pârjoaia(com. Lipniţa), tot o cetate, cu ziduri de piatră, în interiorul căreia a putut fi identificată o bazilică creştină din sec. V d.H. La Pârjoaia încă se mai slujeşte într-o bisericuţă sub formă de corabie, de gard, adică cu pereţii de nuiele împletite „ la trei pari”, apoi lutuiţi cu pământ, baligă şi paie de grâu.Refăcută de nenumărate ori (ultima oară de arh. Vlad Calboreanu, cel care în gospodăria sa din vecinătatea locaşului păstrează o minunată colecţie de arheologie-etnografie, vizitabilă din iunie până la începutul lui octombrie), biserica este monument istoric (sec. XVIII – XIX?).
La vedere, dar rar băgate în seamă, sunt movilele de pământ (tumuli, curgane, gorgane), ridicate deasupra unui mormânt, pentru a-l proteja. Asemenea movile, cu un conţinut nu de puţine ori fabulos, râvnit de căutătorii de comori, se întâlnesc pe un vast areal, în care călăreţi născuţi din nestatornicie nu ară şi nu seamănă: din Dobrogea (cândva numită Sciţia Mică) şi Bărăgan, până în Crimeea şi Siberia, şi datează din epoci foarte vechi, începând din neolitic, epoca bronzului, a fierului, a migraţiilor. Mergând pe DN3, dinspre Ostrov spre Păcuiul lui Soare, dai cu ochii în stânga de movila lui Petru. Opreşte-te şi ascultă o poveste care s-a întâmplat la 29 oct. 1715 la St. Petersburg: „ lui Petru cel Mare, ţarul tuturor ruşilor, i se născuse un fiu şi mai marii ţării se strângeau de pretutindeni pentru a prezenta ţarinei Ecaterina felicitări şi daruri.Fiul unui fierar fost rob, Nikita Demidov, care devenise unul din cei mai bogaţi antreprenori ai exploatărilor de minereu din Urali, era în măsură să-i ofere darul cel mai impresionant, adică o sută de mii de ruble în monezi sunătoare şi o colecţie de opere de artă din aur curat. Nu se ştia despre provenienţa ei decât că venea din movilele funerare ale Siberiei, în care scormoniseră cu ani în urmă neobosiţii jefuitori…”( Karl Jettmar, Arta stepelor, Ed. Meridiane, Bucureşti 1983, p.17). Coincidenţa numelor, aproape mistică (Petru, cioban, plugar? Petru, ţar) e desigur întâmplătoare, dar realitatea cultural-istorică şi eterna taină a movilelor (ce se ascunde într-un loc nedeschis?) sporesc spectaculozitatea peisajului ostrovit.
Şi dacă tot vă simţiţi aţâţaţi mergeţi la sud de DN3, spre Esechioi, urcaţi pe movila cea mare şi veţi simţi aur la tălpi.Noaptea, în pădurea locului, s-ar putea să vedeţi călăreţul trac vânând mistreţul…
Canaraua Fetii
Pe aici legendele se adună în teamă şi mister. Se spune că, pe firul Ceairului cândva a curs Dunărea.Calci pe un drum ca pe spatele balaurului învins de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.
Canaraua Fetii, Rezervaţie naturală, este un canion cu pereţii de calcar, întins pe 20 km, ce începe aproape de Băneasa, de lângă balta Iortmac, şi trece în Bulgaria, unde poartă numele de Suha Reka (Râul Secat). Stâncile, muşcate de vreme, ascund nişe, hornuri, grote, peşteri…Într-o zi, pândită de turci, o fată, să-şi apere neprihănirea, s-a aruncat din susul canaralei.Haiduci şi oameni milostivi i-au căutat trupul, învelit în borangic, printre broaşte ţestoase, vipere cu corn, păianjeni şi şacali… A mai trecut o vreme, şi vor fi plecat berze, şi vor fi venit călugări, va fi fost, poate, săpată şi o bisericuţă. Cine ştie? Poveştii nu i s-a dat de cap nici până astăzi, nici de către arheologi şi nici de către hoţii de comori. Doar dintr-un pom rotat lucesc pe lună plină ochii fetei, privind spre Mănăstirea lui Gherman al Dobrogei, zidită în zilele noastre sub poale de codru.
Vinurile „Canaraua Fetii”: Pinot Gris, DOC, sec; Fetească Albă, DOC, sec; Fetească Regală, DOC, demisec; Pinot Noir, DOC, demisec.
N.B.: Veţi regăsi pe Facebook fraze folosite în această fişă. Îmi aparţin!
Răzvan Ciucă
Domeniile Ostrov, 2013
Înaintea Duminicii Sfinţilor Români
