1 Aprilie – (1895 – 2025) 130 de ani de activitate a Inspectoratului pentru Situații de Urgență ISU ”Barbu Știrbei” al județului Călărași în slujba comunităţii.
Cel mai important moment din istoria pompierilor călărăşeni, ales și pentru a marca „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi” este ziua de 1 aprilie 1895, când în urma demersurilor întreprinse de Primăria Oraşului Călăraşi pe lângă Ministerul de Interne, a luat fiinţă Secţia de Pompieri, în subordinea Ministerului de Război, primul comandant militar fiind Dimitrie RĂDULESCU, care funcţionase ca şef al comenzii civile încă din 1885.
Pentru ca secţia de pompieri cu comandă militară, aşa cum exista şi în alte oraşe ale României, să poată lua fiinţă, prin ordinul nr. 6718/1894, Ministerul de Război punea condiţia ca Primăria oraşului Călăraşi să asigure fondurile financiare şi localul necesar.
Dând curs solicitării, prin hotărârea nr. 1 din 3 ianuarie 1894, primăria înscria în bugetul exerciţiului 1894/1895 subvenţia necesară Ministerului de Război pentru o Secţie de Pompieri cu efectivul de oameni şi numărul de instrumente ca şi cea care funcţiona la Buzău.
A doua zi, 4 ianuarie 1894, Primăria oraşului Călăraşi comunica Ministerului de Interne că a înscris în bugetul comunei pe 1894/1895 suma de 3200 lei ca subvenţie pentru Ministerul de Război pentru o Secţie de Pompieri cu efectivul de oameni, cai şi instrumente necesare funcţionării acesteia.
Localul solicitat va fi realizat doi ani mai târziu, acesta fiind un alt moment marcant din istoria pompierilor călărăşeni: – 15 noiembrie 1897, ziua când are loc recepţia Cazărmii Pompierilor, local format din parter şi etaj, având şi un turn de observaţie înalt de 18 m.
Chiar dacă secţia avea comandă militară, activitatea pompierilor călărăşeni era totuşi îngreunată de lipsa personalului de specialitate. Încercarea de eliminare a acestei probleme, începând cu anul 1898, prin încadrarea unor persoane care au efectuat serviciul militar la Batalionul de Pompieri Militari Bucureşti, nu a dat rezultatele scontate.
Din acest motiv, Primăria oraşului Călăraşi, alături de alte primării din ţară, a făcut numeroase intervenţii pentru înfiinţarea unei unităţi de pompieri militari.
Acest lucru se va întâmpla în anul 1925, când se admite înfiinţarea secţiei de pompieri militari, subordonată Inspectoratului Pompierilor Militari din cadrul Ministerului de Război, cu condiţia ca întreţinerea acestora să cadă în sarcina comunelor urbane.
În şedinţa din 14 martie 1925, Comisia Interimară a oraşului Călăraşi, ia în discuţie „militarizarea serviciului de pompieri comunali”. După ce preşedintele Gheorghe Cristodorescu, explică membrilor Comisiei Interimare că, în urma inspecţiilor făcute, s-a constatat că acest serviciu lasă mult de dorit ca organizare, că oamenii nu au pregătirea necesară şi în caz de incendiu nu sunt de mare folos, supune deliberării adresa Inspectoratului Pompierilor Militari nr. 255/1925, ca răspuns la intervenţia făcută de Primărie, prin care propune înfiinţarea unui post de pompieri miltari, în schimbul sumei de 427.000 lei pe an.
Analizând situaţia, Comisia Interimară „Aprobă înfiinţarea unui post militar de pompieri în locul celui actual, cu un efectiv de un comandant, 1 subofiţer, 3 caporali şi 16 soldaţi cu 10 cai”, cu începere de la 1 iulie 1925.
Astfel începând cu 1 iulie 1925, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 139, la Călăraşi ia fiinţă o Secţie de Pompieri Militari cu un comandant în persoana sublocotenentului Popescu Ioan, adus de la Regimentul 41 Artilerie, un sergent, 2 caporali şi 17 soldaţi, aduşi de la Compania de Pompieri Bucureşti şi Secţia de Pompieri Ploieşti, toate cheltuielile privind solda militarilor, costul efectelor, înteţinerea oamenilor şi a mijloacelor de stingere a incendiilor căzând în sarcina bugetului comunei.
Dată fiind importanţa zilei de 1 APRILIE pentru istoria pompierilor călărăşeni, această zi a devenit Ziua Aniversară a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al jud. Călăraşi.
Instituția pompierilor români s-a dezvoltat de la an la an, de la primele intervenții pentru stingerea incendiilor la actuala gestionare complexă a situațiilor de urgență. Azi inspectoratele pentru situații de urgență s-au dezvoltat și formează un complex mecanism de reacție la urgențe civile, pompierii români desfășoară o laborioasă activitate, răspunzând solicitărilor cetățenilor și nevoilor comunității.
Dacă înainte aceștia interveneau doar la stingerea incendiilor azi li s-au adăugat cele la inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, descarcerare, prim ajutor SMURD, asistență a persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau la alte calamități naturale sau antropice.