Guvernul a aprobat, în ședința din 11 decembrie, mai multe proiecte de lege care schimbă semnificativ regulile din relațiile de muncă, introducând obligații clare pentru prevenirea violenței și hărțuirii, extinzând protecția angajaților și consolidând rolul Inspecției Muncii. Angajatorii riscă amenzi de până la 7.000 de lei dacă nu își adaptează regulamentele interne în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noilor prevederi.
Modificări importante la Legea securității și sănătății în muncă
Primul proiect de lege modifică și completează Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, introducând obligații explicite pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea violenței și hărțuirii, inclusiv sub formele lor psihologice.
Angajatorii vor fi obligați să adopte și să implementeze o politică internă privind violența și hărțuirea la locul de muncă. Aceasta trebuie să includă un mecanism de raportare confidențială a cazurilor, astfel încât salariații să poată sesiza problemele fără teama de represalii.
De asemenea, regulamentele interne vor trebui completate cu reguli clare privind prevenirea violenței și hărțuirii, dar și cu evaluarea riscurilor psihosociale asociate acestora. Identificarea și evaluarea riscurilor se va face împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților.
Un alt element esențial îl reprezintă obligația de informare și instruire a angajaților. Lucrătorii trebuie să fie informați cu privire la pericolele și riscurile identificate, la măsurile de prevenție și protecție, precum și la drepturile și responsabilitățile lor și ale celorlalți participanți la procesul de muncă.
Angajatorii vor avea la dispoziție 90 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial pentru a-și adapta procedurile interne. După expirarea acestui termen, nerespectarea obligațiilor va fi sancționată contravențional cu amenzi cuprinse între 3.500 și 7.000 de lei.
Codul muncii: definiții clare și protecție extinsă
Al doilea proiect de lege modifică Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, prin introducerea unor definiții clare ale violenței și hărțuirii în raporturile de muncă, precum și a principiilor generale de prevenire.
Una dintre cele mai importante schimbări este extinderea ariei de aplicare a măsurilor de protecție. Astfel, violența și hărțuirea nu vor mai fi analizate exclusiv în spațiul fizic al locului de muncă, ci și în toate spațiile publice sau private care pot constitui un loc de muncă.
Protecția se va aplica inclusiv în locurile unde salariatul este plătit, se odihnește sau mănâncă, în grupurile sanitare, vestiare sau spațiile de spălare puse la dispoziție de angajator. Sunt incluse și deplasările în interes de serviciu, perioadele de instruire sau formare profesională, evenimentele și activitățile sociale legate de muncă, precum și comunicările online care au legătură cu activitatea profesională.
Prin aceste modificări, legislația se adaptează noilor forme de muncă și comunicare, inclusiv telemunca și munca mobilă.
Inspecția Muncii primește atribuții extinse
Al treilea proiect de lege vizează completarea Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii. Acesta extinde competențele inspectorilor de muncă în investigarea cazurilor de violență, hărțuire și discriminare.
În situațiile în care este depusă o sesizare, inspectorii de muncă vor putea, cu acordul prealabil al persoanei vătămate, să nu păstreze confidențialitatea identității acesteia. Măsura este justificată de necesitatea efectuării unor verificări complexe, care vizează aspecte sociale și profesionale ce nu pot fi analizate fără divulgarea identității persoanei afectate.
Decizia a fost agreată în cadrul unui grup de lucru coordonat de Secretariatul General al Guvernului, cu participarea reprezentanților ministerelor de resort, ai sindicatelor, patronatelor și organizațiilor neguvernamentale din domeniul social.
Adaptarea la standardele internaționale
Modificările legislative urmăresc alinierea legislației naționale la Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii, ratificată de România.
Convenția definește „lumea muncii” într-un sens larg, incluzând nu doar locul fizic de desfășurare a activității, ci și deplasările, formarea profesională, evenimentele sau comunicările digitale. În acest context, înlocuirea termenului „la locul de muncă” cu formularea „în legătură cu munca” oferă o acoperire legală mai extinsă și permite investigarea situațiilor apărute în afara spațiului clasic de lucru.
Toate cele trei proiecte de lege aprobate de Guvern urmează să fie transmise Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.
