Ajunul Bobotezei este considerată prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic, fiind urmată de Bobotează şi de Ziua Sfântului Ioan, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
Semnificaţia Bobotezei
Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Boboteaza, sau botezul lui Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. Din primele zile ale anului, preoții merg în casele credincioșilor, stropesc încăperile cu apă sfințită și vestesc Botezul Domnului.
De Bobotează. preoții sfințesc apele și la biserici se împarte Agheasmă mare, care se bea timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie. În restul anului, credincioșii trebuie să aibă acordul preotului pentru a o folosi. Tot astăzi preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă că să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica, dar, în acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele, astfel că toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.
În România, cele mai spectaculoase evenimente de Bobotează sunt legate de recuperarea Crucii, din Dunăre sau din mare.
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate.
În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seară acestei zile.
După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc în această zi, pentru a putea gustă cu vrednicie din apă sfințită – Agheasmă Mare.
În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasmă Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întâmplă că cei opriți de la Sfânta Împărtășanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasmă Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasmă Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
