La Şcoala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Călăraşi s-a derulat recent un proiect de istorie orală sub coordonarea prof. Daniel Dincă. Activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu, de formare profesională intitulat „Trecutul de lângă noi. Istoria orală a comunităţilor locale”, derulat de Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Au participat un număr de 15 elevi din clasele a VII-a, pe parcursul lunilor mai-octombrie 2013. Cu această ocazie s-a înfiinţat un cerc de istorie orală intitulat „Lichireşti”.
Încadrată în tendinţa istoriei orale, tema aleasă: „Combinatul Siderurgic Călăraşi- mărire şi decădere” surprinde aspecte ale vieţii cotidiene, private, ale unor oameni simpli, prin prisma experienţei proprii, ca modalitate prin care se pot proba ipotezele ştiinţifice privind funcţionarea efectivă a societăţii comuniste.
Tema cercetată este una simplă, care recompune universul unor oameni obişnuiţi, o lume domestică recompusă cu amănuntul şi privită uneori cu o ironie fină, alteori cu nostalgie. Motivaţia alegerii acestei teme se bazează în principal pe opţiunea elevilor în ceea ce priveşte studierea istoriei comunismului şi a comunităţii locale din care facem parte, pe baza surselor orale. De altfel, cercetările de istorie orală au în atenţie acea parte a istoriei care oferă posibilitatea intervievării martorilor oculari.
Studierea aspectelor referitoare la viaţa cotidiană şi privată în comunism, la modul în care propria familie a resimţit abuzurile şi lipsurile regimului sau aspectele pozitive, a făcut ca interesul elevilor pentru proiect să fie crescut, i-a determinat să reflecteze asupra naturii totalitare a unui regim pe care părinţii lor l-au trăit ca adolescenţi. O altă perspectivă abordată în cadrul proiectului se referă la activitatea desfăşurată în cadrul Combinatului, in obiectiv economic de interes naţional.
Scopul proiectului a fost acela de a pune faţă în faţă două generaţii: generaţia de atunci, generaţia copiilor şi tinerilor care au trăit „epoca de aur” şi generaţia de acum reprezentată de tinerii născuţi după 1989. În cadrul proiectului elevii au realizat interviuri cu părinţii, bunicii sau cu diverşi cunoscuţi, au învăţat să utilizeze aceste interviuri ca mijloc de cercetare, au devenit astfel creatori ai unor instrumente de învăţare interactivă.
