Sorin Anghel. Călăraşiul a dat un adevărat test de maturitate cu ocazia meciurilor pentru calificarea la Campionatul European de Futsal 2016. Echipa naţională a obţinut prezenţa la baraj, alături de Kazakhstan, în vreme ce Portugalia are deja în buzunarul de la piept biletele pentru competiţia de anul viitor, de la Belgrad.
Rezultatele meciurilor sunt deja cunoscute de către publicul larg, nu mai merită amintite. Important este modul în care călărăşenii au ştiut să organizeze această întrecere. Din punct de vedere managerial, oraşul de pe Borcea este la înălţime. Avem o Sală Polivalentă primitoare, în care n-ai cum să nu te simţi bine, avem oameni cu putere de decizie care se implică în fenomentul sportiv, reuşind astfel să asigure o finanţare corespunzătoare sportului de performanţă, avem un public inimos, care apreciază spectacolul, dar ne mai trebuie ceva. Echipă!
La fotbal, Dunărea aleargă pentru promovare. Toată lumea realizează cât de benefic ar fi realizarea acestui obiectiv. Efecte vor fi în tot fotbalul călărăşean, nu doar la gruparea „galben-albastră”. În plus, Călăraşiul va avea o cu totul altă imagine. Primăvara aceasta va fi una tensionată, însă nu poţi ajunge sus fără să transpiri, fără să tremuri, fără să stai cu frica în sân.
În acest sezon, toată lumea s-a strâns în jurul echipei de fotbal, în vreme ce băieţii de la futsal au fost daţi uitării. S-au schimbat bugete, s-a renunţat la jucători, numai ca să promoveze Dunărea în Liga a 2-a. Efectele s-au văzut imediat la futsal, acolo unde antrenorul Marian Şotârcă se confruntă cu probleme de efectiv. Numeric, toată lumea este la post, dar valoric este jale mare. Băieţii care îmbracă acum tricoul echipei de futsal nu trebuie blamaţi în nici un fel, dar nu trebuie nici luaţi la şuturi. Trebuie să înţelegem că alţii mai buni nu avem. Şi nici nu ne permitem.
Înfrângerea de duminică, scor 1-2, cu CSMS Iaşi este scandaloasă, este ruşinoasă, este dubioasă. Spuneţi-i cum doriţi, dar ţineţi cont de un aspect. Moldovenii erau cu sabia deasupra capului, în vreme ce călărăşenii aveau deja asigurată prezenta în play-off. În aceste condiţii, pe lângă lipsa de valoare a mai contat şi motivaţia. Ca urmare, nu trebuie să aruncăm cu pietre într-o gaşcă de tineri care n-au putut mai mult. Buni sau răi, Călăraşiul nu are şi nu-şi permite alţii. Vor avea ocazia să-şi arate forţele şi ambiţia nu week-end-ul acesta, când joacă la Odorheiu Secuiesc, ci în luna aprilie, când începe play-off-ul.
