Astăzi, preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, a avut prima întâlnire cu presa din acest an. Din declaraţiile făcute, Filipescu s-a arătat încrezător în perspectivele noului an 2014, declarând că va urmări două mari proiecte: canalul Dunăre-Bucureşti şi hidrocentrala de pe Dunăre.
„Eu vreau să-mi împart obiectivele în două lucruri: în două visuri şi proiecte. Marele meu vis este pornirea împreună cu Oprescu a canalului Dunăre-Bucureşti, care din punct de vedere economic rezolvă zona Olteniţa şi chiar jumătate din judeţ pe o perioadă îndelungată. Iar al doilea vis este cel legat de hidrocentrala de pe Dunăre, care să fie şi pod. Anul acesta o să mă vedeţi un pic mai rar pentru că o să stau pe la uşi, aşa cum am fost obişnuit, pentru a porni măcar unul din ele. Să pornim canalul e mai uşor că îl am aliat şi pe Oprescu şi am scăpat de o grijă zona Olteniţa cel puţin 5-6 ani de acum încolo, sau poate pentru o perioadă mai îndelungată pentru că acolo s-ar crea pentru mentenanţa canalului în jur de 3.000 de locuri de muncă. Treaba cu hidrocentrala e un pic mai complicată pentru că ţine de dezvoltarea României pe o perioadă de 50 de ani. Hidrocentrala n-a fost niciodată prevăzută a fi la Călăraşi, ci doar nişte studii. Astea sunt visurile la care am dreptul să visez”, a declarat Filipescu.
Aceeaşi sursă a mai precizat că un alt proiect va fi făcut în tandem cu Primăria Municipiului Călăraşi, proiect ce vizează terminarea lucrărilor pe strada I.L.Caragiale şi finalizarea Şcolii nr.12:
„Obiective foarte clare şi discutate cu Daniel Drăgulin: strada I.L. Caragiale, finalizată în acest an, finalizarea Şcolii 12 până în iulie-august pentru ca acolo să dăm drumul la Universitatea Agrară, deci aici trebuie începute nişte diligenţe. Am vrea şi am discutat pentru 4 sau 5 facultăţi. Univeristatea va funcţiona în clădirea Liceului Agricol şi acesta la Şcoala 12. Nu poti face Universitate decât într-o clădire veche cu o anumită istorie. După aceea este zona centrală a oraşului pe care intenţionez să o pornim în acest an, cel puţin să începem lucrările la parcarea subterană, dar şi sistematizarea care se va întinde undeva spre 2016. Vedem şi cum se va termina şi concursul de proiecte al arhitecţilor. Intenţionez să ajungem la nivel de roşu cu Bibiloteca să fie închisă până iarna viitoare, încercând ca până la finele lui 2015 să devină funcţională.”
Nu vor fi lăsate deoparte nici proiectele ce vizează finalizarea reţelelor de apă şi canalizare, partea de astfaltare şi pietruire a drumurilor şi asistenţa medicală.
„Anul acesta vom avea nişte acţiuni foarte puternice şi ne vom lupta foarte mult să încercăm să finalizăm apa la nivelul judeţului. Nu ştiu dacă vom reuşi anul acesta, încercăm să aducem circa 170 de milioane de euro pentru această acţiune. La finele lui 2015 aş vrea ca apa şi canalul să se încheie şi să nu mai aud vreodată de această poveste. Sunt doar de 10 ani în CJ şi m-am săturat, sunt lucruri care trebuie terminate şi să nu mai fie puse niciodată în discuţie. De asemenea, vom încerca să acoperim bună parte din drumuri, să asfaltăm sau să pietruim lungimi cât mai mari. Se vor dezvolta proiecte pe asistenţă medicală, adică ce înseamnă farmacii, dispensare, în colaborare cu cei care vor practica în ele, există şi un program pentru introducerea internetului în zona rurală, există un program destul de interesant pentru reabilitarea căminelor culturale”, a mai precizat Filipescu.
Tot în cursul anului 2014 un proiect de anvergură este şi cel al construirii de parcuri fotovoltaice care să producă energie electrică pentru toate cele 55 de localităţi din judeţ, toţi primarii dându-şi acordul de principiu în acest sens.
„Nu renunţăm la proiectele privind parcurile fotovoltaice. Am fost şi acum plecat spre Sibiu şi pe unde am trecut am văzut foarte multe câmpuri fotovoltaice, ceea ce mă determină să ajut primarii să facă acele studii, acele bilanţuri energetice. Avem răspuns de la 55 de localităţi din 55, toate sunt de acord să promoveze proiectele. Unele au bani, altele nu pentru documentaţie. În funcţie de calcule, sutn dispus ca aceşti bani, sub formă de împrumut să plece din CJ către aceste unităţi teritorial-adminustrative. Banii sunt eligibili în proiect oricum”, a subliniat preşedintele CJ, Răducu Filipescu.
