În Domeniile Ostrov şi în toată ţara se culege roada îngăduită de Vier. Podgoriile au trecut pe sub cosor încercarea cuptorului de foc. Astăzi, 14 Septembrie, este Ziua Înălţării cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci.
Facerea semnului Sfintei Cruci este primul gest creştin pe care îl învaţă copilul la început de drum. Tot omul cuminte nu-şi începe ziua de muncă, nu se aşează la masă şi nu se culcă liniştit fără a-şi face cruce. Istoric, cinstirea Sfintei Cruci începe din timpul Apostolilor: „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi Eu pentru lume” (Pavel, Gal.6,14)
Au urmat două minuni care au decis răspândirea cinstirii Sfintei Cruci. Astfel, în 28 oct. 312, istoria marchează bătălia de la Pons Milvius, dintre împăratul Constantin şi „uzurpatorul” Maxenţiu. Istoricul Lactantiu (pe care îl aleg în locul lui Eusebiu de Cezareea) relatează în lucrarea sa De mortibus persecutorum XLIV, 5, că împăratul Constantin a fost sfătuit în somn „să însemne scuturile armatei sale cu semnul ceresc al lui Dumnezeu („celeste signum Dei notaret in scutis”), ceea ce împăratul a şi făcut şi a învins.
A doua minune a fost descoperirea de către (Sfânta) Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a Crucii Mântuitorului (326), chiar pe locul răstignirii Lui. Pe locul calvarului (biserica Sfântului Mormânt), Elena a înălţat o mare biserică, dar şi alta, pe locul unde s-a aflat Crucea Răstignirii. A fost sfinţită în ziua de 13 septembrie 335. Aşa a început venerarea Sfintei Cruci în cultul creştin.
În satele Dobrogei, la noi şi la bulgari, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Cristovul viilor (Krestov deni = Ziua Crucii), pentru că este ziua când începe culesul viilor. Preotul parohiei sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca, şi în anul viitor, gospodarul să se bucure de o recoltă bună. Doar strugurii din ultimul butuc de vie se păstrează ca ofrandă pentru păsările cerului. Se numesc „Strugurii lui Dumnezeu”. În podgorii se fac focuri şi podgorenii sărbătoresc roada cu bucate alese, cu muzică şi must sau vin. După rânduială, în ziua aceasta se posteşte, căci aminteşte de Patimile şi Moartea Mântuitorului. În Sciţia Minor (Dobrogea Veche), au fost peste 70 de martiri care şi-au pus cununa de mucenici, jertfindu-se pentru Cruce: Dasius, Bretanion… Zoticos, Attalos… Iuliu Veteranul…
Din sus de coline aud: „Eu sunt adevărata Viţă… Tatăl Meu este vierul (…) Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi”.
În lume se petrec evenimente care îşi aruncă deja umbrele. Oamenii caută bani fără să ţină seama de rânduiala divină. Și atunci, măcar de Ziua Crucii, să ne înfricoşeze gândul că „Hristos vine ca un hoţ”.
Răzvan CIUCĂ
Domeniile Ostrov, septembrie 2012