Chiar dacă remuneraţia acordată zilierilor se negociază între părţi, legea stabileşte o limită inferioară, care depinde de salariul minim brut pe ţară. Din acest motiv, orice creştere a salariului minim duce automat la majorarea remuneraţiei zilierilor. În ceea ce priveşte plată, aceasta poate fi făcută în mai multe feluri şi în momente diferite ale colaborării dintre părţi.
Persoanele care desfăşoară activităţi ocazionale pentru un beneficiar sunt îndreptăţite la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă, conform Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.
În acelaşi timp, cuantumul remuneraţiei brute orare trebuie să fie cel puţin la nivelul valorii pe oră a salariului minim brut pe ţara. „Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi (…). Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plata (…)”, scrie în actul normativ.
Salariul minim brut pe ţara se va mări, începând cu data de 1 iulie, de la 975 la 1.050 de lei. Măsură a fost luată de Guvern încă de la sfârşitul anului trecut, majorarea pentru 2015 fiind, practic, împărţită în două etape. Prima a fost la 1 ianuarie, atunci când salariul minim a ajuns de la 900 la 975 de lei.
Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii cu normă întreagă este de opt ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, aşa cum prevede Codul muncii. Mai precis, într-o lună se adună aproximativ 170 de ore de muncă (numărul total de ore variază în funcţie câte zile lucrătoare sunt efectiv într-o lună şi de liberele legale).
De la 1 iulie, la un număr de 170 de ore lucrate de un zilier într-o lună, valoarea pe oră va creşte de la 5,7 lei, cât este în prezent, la 6,1 lei. Înainte de creşterea salariului minim de la 1 ianuarie, valoarea pe oră era de 5,3 lei.
Până în 2014, atunci când Legea zilierilor a suferit modificări semnificative, remuneraţia trebuia să fie de cel puţin 2 lei pe oră, însă, totodată, era impusă şi o limită maximă de 10 lei pe oră. În momentul de faţă, legea nu mai impune o limită maximă, ceea ce înseamnă că tariful pe oră poate fi, în funcţie de ce negociază părţile, şi de 10, 50 sau 100 de lei pe oră, de exemplu.
Raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar se stabileşte strict prin acordul de voinţa al părţilor şi, potrivit Legii nr. 52/2011, durata zilnică de lucru poate să fie de cel mult 12 ore. În total, zilierii pot să muncească la acelaşi beneficiar timp de maximum 90 de zile (cumulate) pe an.
Beneficiarii care plătesc zilierilor un cuantum brut orar mai mic decât valoarea pe oră a salariului minim risca să fie sancţionaţi de autorităţi cu o amendă de 10.000 de lei.
Atenţie! Minorii pot lucra ca zilieri doar la împlinirea vârstei de 16 ani. Însă, dacă părinţii îşi exprimă acordul în acest sens, şi minorii de 15 ani pot să desfăşoare activităţi ocazionale. Mai multe informaţii despre acest aspect găsiţi aici.
Remuneraţia se plăteşte la sfârşitul zilei, săptămânii sau perioadei de lucru
În mod normal, zilierii îşi primesc remuneraţia cuvenită la sfârşitul fiecărei zile, aşa cum dispune Legea nr. 52/2011. Totuşi, părţile pot conveni în scris că plată să fie făcută cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de lucru.
Practic, zilierul trebuie să-şi primească suma cuvenită înainte că părţile să semneze în Registrul de evidentă (pe care beneficiarul este obligat să-l întocmească). Semnătura lucrătorului în acest document reprezintă o confirmare de primire a remuneraţiei.
De reţinut este că remuneraţia poate fi achitata prin orice mijloc de plată admis de lege (numerar, virament bancar). Iar în cazul în care banii sunt daţi la sfârşit de săptămână sau la sfârşitul perioadei de lucru, modalitatea efectivă de plată se stabileşte prin acordul scris.
„Pentru situaţia în care plata remuneraţiei se efectuează la sfârşitul săptămânii sau la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii, modalitatea de plată se stabileşte prin acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar (…). Acordul se exprimă în prima zi în care zilierul începe activitatea la beneficiar”, scrie în normele Legii nr. 52/2011, care au fost înlocuite recent. În această situaţie, zilierul semnează în Registrul de evidentă la data efectuării platii de către beneficiar.
Chiar dacă părţile stabilesc mai puţin de opt ore de activitate zilnică, plata trebuie făcută pentru cel puţin opt ore.
Beneficiarii care nu respecta momentul de plată a remuneraţiei pot fi amendaţi cu o sumă de 6.000 de lei.
Important! Nici beneficiarul şi nici lucrătorul nu datorează contribuţii sociale obligatorii pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri. Totuşi, beneficiarul datorează statului impozit pe venit de 16%.
În ce domenii pot să lucreze zilierii
Din moment ce zilierii sunt, practic, lucrători necalificaţi, aceştia pot presta activităţi cu caracter ocazional doar în anumite domenii. Conform Legii zilierilor, domeniile în care poate fi desfăşurată muncă necalificată cu caracter ocazional sunt următoarele:
agricultură, vânătoare şi servicii anexe, cu excepţia crescătorilor de animale în sistem semiliber, tradiţional şi transhumanta – diviziunea 01;
silvicultura, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
pescuit şi acvacultura – diviziunea 03;
colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase – clasa 3821 şi 3811;
recuperarea materialelor – grupa 383;
comerţ cu ridicată al produselor agricole brute şi al animalelor vii – grupa 462;
activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
publicitate – grupa 731;
activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;
activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
activităţi desfăşurate în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice – cod 0141.
hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55 (tabere organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului direct sau prin unităţile din subordinea acestuia);
activităţi ale bazelor sportive – diviziunea 9311;
activităţi ale cluburilor sportive – diviziunea 9312.
Referitor la activităţile de manipulare a mărfurilor şi cele de curăţenie şi întreţinere, acestea pot fi prestate doar în domeniile din lista de mai sus.
Cei care folosesc zilierii pentru alte activităţi în afara celor prevăzute de lege pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei.
Important! Zilierii nu sunt asiguraţi în sistemele de asigurări publice. Însă, dacă vor, aceştia au posibilitatea de a se asigura în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
