În anul 2011 am văzut o exemplificare simplă asupra contribuţiei pe care o poate avea agricultura în economia ţării, prin faptul că a reuşit să ridice cu câteva procente Produsul Intern Brut al României.
Am putut observa cu toţii că, atunci când un câmp agricol este lucrat cum trebuie, cu banii alocaţi la momentul potrivit şi în condiţii meteo suficient de bune, într-adevăr putem avea producţii comparabile cu cele vest-europene. Acest lucru trebuie luat de acum înainte nu doar ca model, ci şi ca o situaţie permanentă, pe care să o aibă la dispoziţie fermierii din România.
Pornind de la aceste idei şi pentru că opiniile specialiştilor din agricultură ne interesează pe noi toţi, cei implicaţi în acest domeniu, am stat de vorbă cu domnul deputat Valeriu Steriu şi, în calitatea dânsului de fost fermier, am dorit să ne explice, ţinând cont de problemele întâmpinate, prin ce metode poate fi realizată o dezvoltare a performanţelor în agricultură.
Prin ce metodă se poate reabilita întregul sistem de irigaţii, astfel încât atunci când nu plouă suficient, apa să fie adusă în câmp fermierilor?
Evident, cel mai important lucru în viitorul imediat constă în găsirea de soluţii eficiente pentru a îmbunătăţi sistemul de irigaţii. Dacă frecvent comparăm prezentul cu perioada de dinainte de 1989, spunând că erau aproape 3 milioane de hectare irigate, observăm că în ultimii ani avem, din păcate, suprafeţe irigate de ordinul zecilor de mii de hectare. Sunt multe opinii, dar toate au rămas la stadiul de discuţii. Dimpotrivă, anul trecut am asistat la o desfiinţare în mod accelerat a serviciilor de îmbunătăţiri funciare din România. Principalul lucru ce trebuie rezolvat pentru reabilitarea sistemului de irigaţii din România este un concept, un plan care să aibă o susţinere financiară. Am discutat frecvent cu comisarul Dacian Cioloş despre cât poate să contribuie Europa la îmbunătăţirea acestui sector, iar răspunsul lui a fost că, dacă România trimite un plan realizabil, jumătate din valoarea acelui proiect poate fi finanţată de Europa. Nu neapărat numai din banii europeni pentru agricultură, ci şi din alte fonduri, şi aici avem în vedere canalul Siret-Bărăgan, despre care s-a vorbit mult timp. Acest proiect a fost prezentat de ministrul Daniel Constantin într-o vizită efectuată în China, pentru invitarea unor investitori chinezi într-un parteneriat public-privat. Sunt începuturi bune ce trebuiesc continuate. Principalul lucru este acela de a indentifica oameni competenţi care să se ocupe de acest proiect şi să-l genereze. Concret, înseamnă asigurarea imediată a unui pachet financiar pentru a dezvolta proiectul şi pentru a genera imediat banii necesari, câteva miliarde de euro, astfel încât în următorii 5-6 ani acest canal să fie utilizabil. În acelaşi timp, trebuiesc găsite variantele cele mai bune, cele mai ieftine şi cele mai uşor de sprijinit de către stat de a aduce apa la fermier. Înseamnă echipamente periferice, instalaţii, pompe şi aripi de ploaie, ceea ce reprezintă costuri foarte mari. Nu este suficient să facem un canal, ci este obligatoriu să găsim metodele prin care apa vine gravitaţional pe câmp, la fermier. Cel mai bun model este cel din Spania, unde aceste costuri au fost preluate în proporţie de 90% de stat şi UE. (continuarea pe http://www.agrimedia.ro/5/post/2012/11/valeriu-steriu-fermierii-nu-trebuiesc-priviti-ca-niste-hoti.html)
Simona MUNTEANU
