Rodica Zaharia. Ziua Imnului Națională a fost marcată și la Călărași prin organizarea unei ceremonii militare de ridicare a drapelului și intonarea imnului de stat și oficierea unei slujbe religioase. În cadrul evenimentului, prefectul județului Călărași, George Iacob a transmis mesajul Instituției Prefectului judeșului Călărași cu prilejul Zilei Imnului Național:
”Stimați călărășeni, Sărbătorim astăzi, împreună, Ziua Imnului Naţional. Vom putea reflecta astfel, măcar pentru câteva minute, la destinul acestui cântec patriotic, la mesajul puternic şi tulburător al versurilor lui Andrei Mureşanu, împletite cu muzica atribuită lui Anton Pann. Imnul Național este unul dintre acele elemente identitare fără de care nu ne putem imagina România. Totuși, lucrurile nu au stat astfel dintotdeauna. Primul imn național românesc apare abia în anul 1866, iar cea dintâi mențiune a imnului, ca simbol oficial de stat, alături de drapel și de stemă, o regăsim în textul constituțional publicat un secol mai târziu. ”Deşteaptă-te, române!” este un apel la acțiune împotriva amneziei sociale, ce se instalează pe fondul tendințe așa-zis moderne, de ”demitizare” a valorilor naționale. Iată de ce vom avea întotdeauna nevoie de inspirația tinerilor paşoptişti ce ne-au dăruit imnul naţional, de credința soldaților care l-au intonat pe front, dar şi de solidaritatea generației care a înfruntat cu acest cântec opresiunea unei dictaturi. Deșteaptă-te, române!…”
La 29 iulie 1848, ‘Desteapta-te române!’ a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se afla poemul patriotic ”Un rasunet” de Andrei Muresanu, publicat în numărul iunie – iulie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inima şi literatura”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ”o adevărata Marseilleza romaneasca”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial, la Marea Unire din 1918 şi în al Doilea Război Mondial.”Desteapta-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Desteaptă-te române!” a fost ales Imn Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Conform Legii fundamentale, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor.
La eveniment au participat oficiali ai administrației locale și județene.
Festivitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, în acordurile destul de false intonate de fanfara prezentă.
