Rodica Dohot. Problema necesităţii unui card de sănătate a fost îndelung dezbătută de autorităţile române care încearcă prin emiterea lor să stopeze frauda şi să ofere informaţii despre pacienţi. Odată cu distribuirea lor se vor sfârşi „golăniile” din sistemul de asigurări medicale, într-un moment în care, nu există la ora actuală nici un control informatic asupra reţetelor, acestea fiind duse cu sacii la casele de asigurări.
Pe de altă parte cardul se sănătate odată încărcat s-ar dezactiva automat în momentul în care posesorul îşi pierde calitatea de asigurat, fiind totodată şi o măsură de control a angajatorilor care nu plătesc contribuţiile la sănătate.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, intenţionează să-i convingă pe medicii de familie să distribuie cardul de sănătate, în schimbul acestor servicii găsindu-se surse suplimentare de finanţare pentru medicina de familie.
Casa Naţională de Sănătate ar dori ca în perioada imediat următoare să fie tipărite, în primă fază, cel puţin 200 000 de carduri care să fie distribuite apoi către Casele Judeţene de Sănătate. Lucru de altfel imposibil dacă medicii de familie nu îşi aduc aportul.
Marian Dinulescu, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, a făcut precizarea că, la ora actuală, ar trebui foarte bine pus la punct softul acestor carduri, dar ar trebui reglementată şi metodologia de distribuire a acestora.
„Softul asiguraţilor îl avem şi noi dar îl au şi medicii de familie. În mod normal acest card am putea să-l împărţim noi prin medicii de familie. Pentru că momentan serviciile nu sunt plătite, medicii nu doresc acest lucru. Desigur, vor exista nişte protocoale care trebuiesc stabilite în ceea ce îi priveşte pe medicii de familie. Deocamdată nu este nimic stabilit. În primul rând trebuie să apară cardul efectiv, trebuie să se ţină licitaţia pentru firma care va face aceste carduri şi aşa mai departe. Este o acţiune de amploare. 18 milioane de carduri de sănătate este o muncă foarte mare. Aceste carduri de sănătate trebuiesc încărcate cu date, date care iniţial trebuiesc colectate. Persoanele asigurate, dacă se internează, spitalul trebuie să-i încarce datele. Probabil că aceste date vor fi colectate la o instituţie, cum este Casa de Sănătate, dar nu ştiu acum, dacă şi Casa de Sănătate poate încărca. De ce spun asta? Pentru că raportarea medicilor şi a spitalelor se face o dată pe lună şi până la următoarea raportare, Casa de Sănătate are şi alte lucruri de făcut. Aşa, când pacientul se duce la medicul de familie, i-a eliberat reţeta apoi i-o poate încărca”, susţine Dinulescu.
240 000 de călărăşeni asiguraţi şi coasiguraţi urmează să-şi primească cardul de sănătate
Preşedintele CJAS Călăraşi este de părere că, în fiecare Casă Judeţeană de Sănătate ar trebui înfiinţat un serviciu specializat care să se ocupe doar de cardurile naţionale de sănătate.
„Cred că fiecare Casă de Sănătate ar trebui să aibă un serviciu specializat care să se ocupe strict de colectare, stocare şi încărcare a datelor pe aceste carduri. Vă spun asta pentru că la nivelul judeţului Călăraşi vor fi aproximativ 240 000 de carduri de sănătate pentru persoanele asigurate şi coasigurate. Vă daţi seama de câţi oameni este nevoie, trebuie să intri pe CNP, să-l cauţi, să vezi ce a raportat medicul de familie, farmaciile, laboratoare, spitale şi aşa mai departe. Nu e aşa de simplu”, a declarat Marian Dinulescu.
Aproximativ 40 000 de reţete sunt decontate lunar de CJAS Călăraşi
La ora actuală, Casa Judeţeană de Sănătate Călăraşi primeşte lunar spre decontare în jur de 40 000 de reţete, reţete care sunt lucrate de numai trei persoane din cadrul CJAS Călăraşi.
Dinulescu mai spune că, pe lângă aceste trei persoane, alte 3 – 4 persoane mai lucrează când vin raportările. Verificarea fizică a reţetelor durează foarte mult, se verifică numărul, codurile, parafele aferente şi dacă medicamentele sunt în concordanţă cu diagnosticul.
Prin urmare, este doar începutul discuţiilor a aceea ce înseamnă cardul naţional de sănătate. Se vorbeşte despre el de cel puţin opt ani şi ar fi trebuit în prezent să îl avem în portofel chiar de prin 2007. De atunci, a mai fost amânat de câteva ori, dar de la 1 ianuarie 2013 cardul a devenit obligatoriu prin hotărâre de guvern emisă.
