Cele 18,4 milioane de alegători români pot face diferența, sub condiția să meargă la vot!
București, 15 mai 2004 Rezultatul estimat al alegerilor din 25 mai a.c. rămâne strâns între principalii competitori înscriși în cursa pentru Parlamentul European (Popularii europeni – PPE ar putea obține 28% iar Socialiștii S&D – 27% din numărul total de mandate) după cum rezultă dintr-o analiză finalizată recent de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), folosind cele mai credibile sondaje din statele membre UE.
Principalele două grupuri parlamentare PPE și S&D rămân, pe ultima sută de metri, umăr la umăr în preferințele electoratului de la nivel european. La alegerile din 22-25 mai a.c. Popularii și Socialiștii europeni ar putea obține 210 respectiv 201 din numărul total de 751 mandate din Parlamentul European (PPE are acum 273 de mandate în legislativul european, S&D 193 din 736 în total).
Grafic 1: Estimarea scorului electoral per toate grupurile politice din Parlamentul European
(estimare actualizată la 15 mai 2014)
Din luna martie (când IPP a prezentat prima proiecție a rezultatelor alegerilor – Grafic 2) și până în prezent, scorurile PPE și S&D nu au înregistrat schimbări notabile, ambele grupuri câștigând în jur de 1% electoral (ceea ce poate fi inclus în marja de eroare). Față de aceeași lună martie, grupurilor ALDE și Verzii se confruntă cu mici pierderi la nivelul preferinței electoratului. Dacă estimările se confirmă la vot, ALDE ar putea avea doar 66 de eurodeputați în următoarea Legislatură, în scădere față cele 83 de mandate deținute în prezent. La fel se întâmplă și în cazul Conservatorilor Europeni (ECR), care ar pierde 15 locuri, ajungând de la 57, în prezent, la 42 după alegeri.
O evoluție interesantă se înregistrează în ceea ce privește curentul eurosceptic și discursul radical. Formațiunile eurosceptice afiliate în prezent grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD) sunt, în preferințele electoratului, la același nivel ca înainte de campania electorală. Pe estimările IPP actualizate, EFD va avea puțin peste cele 32 de locuri deținute în prezent, ajungând la 33 – 34 de eurodeputați. În campania electorală care se va încheia în doar câteva zile, acest tip de discurs a câștigat tot mai mult teren, implicit au apărut și mai multe partide care își atrag electoratul cu un discurs critic la adresa UE.
Grafic 2: Estimarea scorului electoral la nivelul grupurilor politice din Parlamentului European
(situație estimată la 15 martie 2014)
Pentru o mai bună înțelegere a modului în care se poate schimba configurația politică a Parlamentului European în legislatura 2014-2019, considerăm că este utilă o comparație a rezultatelor înregistrate de formațiunile europene la alegerile pentru PE din 2009 și estimările pentru scrutinul din 22-25 mai. Din calculele IPP reiese că Popularii, care dețin în prezent cele mai multe locuri în PE, ar putea pierde în jur de 8% dintre mandate. În schimb, grupul S&D înregistrează o ușoară creștere, comparativ cu 2009.
Grafic 3: Comparație pondere mandate obținute în 2009 și estimări rezultate alegeri 2014
La nivelul electoratului european, partidele de dreapta sunt în scădere însă electoratul nu trece către adversarii tradiționali de la stânga. S&D și stânga unită înregistrează o ușoară creștere în sondaje. Electoratul dezamăgit de partidele de dreapta se orientează mai degrabă către radicali. Au de câștigat în principal euroscepticii și formațiunile extremiste. În graficul 4, la Neafiliați sunt incluse partidele care, în prezent, nu sunt afiliate nici unei familii europene.
Surprizele ar putea să apară, așadar, din rândul partidelor ajunse în Legislativul European pentru prima dată, având în vedere că, potrivit estimărilor IPP, 14-15% din locurile din PE vor fi ocupate de reprezentanții unor formațiuni politice care, în prezent, nu sunt afiliate familiilor europene. În principal, aceste partide sunt eurosceptice și/sau extremiste ceea ce face și mai posibilă ipoteza ca 1 din 5 eurodeputați aleși la scrutinul din luna mai 2014 să fie eurosceptic. Pe acest fond, este de așteptat ca, foarte curând, să apară o nouă diviziune în rândul euroscepticilor: cei care, deși eurosceptici, rămân într‐un nivel rezonabil apropiați de valorile pro‐europene/pro‐democratice și cei care au, în agendă și discurs, elemente anti‐democratice.
Grafic 4: Schimbări estimate la nivel de grup parlamentar 2009 – 2014 (%)
Pe măsură ce Uniunea Europeană adaugă noi membri, Legislativul european tinde să devină tot mai fragmentat. Cele două grupuri principale pierd electorat, în favoarea altor partide mici. Dacă în 1999 PPE și S&D aveau împreună 66% din locurile din PE, în 2014 abia depășesc 50%.
Grafic 5: Pondere mandate obținute de PPE și S&D din total locuri în PE, în alegerile din 1999, 2004 și 2009, plus estimările pentru scrutinul din mai 2014 (%)
În România, cei 18,4 milioane cetățeni cu drept de vot (conform listelor electorale permanente) sunt chemați în data de 25 mai să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European. Din cele mai recente sondaje de opinie reiese că șase formațiuni politice vor trece pragul electoral de 5% și implicit vor câștiga mandate de eurodeputați. Astfel că cele 32 de mandate vor fi împărțite între: Alianța PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, UDMR, PMP și Forța Civică. Așa cum se poate observa și în graficul 6, pe estimările IPP actualizate la 15 mai, aproape jumătate dintre mandatele care revin României ar putea ajunge la grupul Socialiștilor, grup la care PSD este deja afiliat. Așa cum am arătat deja, grupul parlamentar al Socialiștilor va avea în PE o pondere estimate la 27%. Către Populari se vor îndrepta reprezentanții PDL, UDMR și cel mai probabil cei ai PMP. Pe actualele estimări, cele trei partide românești ar putea trimite în legislativul european 9 eurodeputați, însemnând o pondere de 28% din total mandate deținute de România.
Grafic 6: Estimare privind ponderea partidelor românești în următorul legislativ european și în ce grupuri parlamentare
vor activa eurodeputații români
Institutul pentru Politici Publice remarcă faptul că această campanie electorală care se apropie de final nu a schimbat fundamental opțiunile politice ale alegătorilor, nici la nivel european nici în România. Toate analizele arată că ne îndreptăm spre o componență a Comisiei Europene rezultată din coabitarea principalelor două grupuri politice câștigătoare, cel mai probabil cooptând și ALDE. Este de așteptat ca S&D și PPE să își împartă trei funcții importante: Președintele Comisiei Europene, Președintele Consiliului European și postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, într‐un format de 2+1, în funcție de rezultatele obținute la alegeri.
Forțele politice responsabile trebuie să fie conștiente de amploarea pe care discursul extremist o înregistrează în campania electorală. În Cehia de exemplu, televiziunea publică a interzis difuzarea spotului electoral al partidului condus de Adam Bartos, deoarece spotul promova un tip de discurs extremist, anti-semit și anti-european. Partidul Libertății din Olanda, al cărui lider promovează un discurs extrem de dur împotriva imigranților, câștigă tot mai mulți simpatizanți. La fel și în Bulgaria, grupul de extremă-dreaptă ATAKA fiind cunoscut pentru opiniile xenofobe, rasiste, împotriva imigranților.
În acest context nu este de mirare că în această perioadă în România se discută despre orice mai puțin despre temele fundamentale care vor preocupa noul Parlament și noua Comisie Europeană în următorii ani. IPP adresează un ultim apel către presa din România să instituie Săptămăna europeană în sensul în care, în ultima săptămână de campanie, să promoveze preponderent subiecte despre temele UE, contribuind major la creșterea interesului votanților români pentru acest scrutin. Cei 18,4 milioane de români cu drept de vot pot face diferența la aceste alegeri!
Preocupat de interesul scăzut al românilor pentru acest scrutin, IPP face eforturi pentru a stimula participarea la vot – lansând de curând în mediul virtual un spot.
Pentru detalii privind metodologia vă rugăm accesați Studiul integral din care face parte sinteza. Sinteza folosește sondajele de opinie efectuate în statele membre ale UE, date publicității până la data de 15 mai 2014. În țările în care există prag electoral am avut în vedere exclusiv partidele care, potrivit sondajelor, au trecut pragul prevăzut de legislația națională. Nu au fost luați în calcul candidați independenți, aceștia nefiind cuprinși nici în sondajele analizate. Autorii nu exclud posibilitatea ca, până la ziua votului, să apară unele modificări menite să influențeze numărul de mandate alocate fiecărei formațiuni politice. Pentru relaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Adrian Moraru, Director Adjunct IPP la tel: 021 212 3126/7 sau e-mail: adrian@ipp.ro sau Georgeta Filip, Coordonator Programe IPP la e-mail: georgeta@ipp.ro.
Acest material este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
