România se află, în prezent, în faţa unei opţiuni fundamentale pentru şansele sale de dezvoltare. Într-un context dominat incertitudini şi dezechilibre, nu doar economice, ci şi sociale şi politice, este limpede că modernizarea României necesită nu doar paşi imediaţi, de politică economică şi reformă instituţională, ci şi construirea unui nou model de dezvoltare economică, axat pe pilonii durabili ai competitivității economice, din perspectiva propriilor atuuri şi oportunităţi.
Economia românească pare construită, în continuare, prin şi în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce cetățenii aşteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.
În ciuda aderării europene, România nu pare să fi făcut încă saltul la o economie de piaţă reală, modernă, similară țărilor dezvoltate, care să ne aducă prosperitatea şi viaţa demnă mult aşteptate. Cultura economiei de piață încă este departe de a atinge “masa critică” atât de necesară unei economii performante, iar una din cauze este legată direct de faptul că statul ține să fie în centrul vieții românilor, şi nu oricum, ci prin centralizare, clientele politice, dar şi prin politici şi instituții care exersează, în continuare, reflexe socialiste.
Trebuie să răsplătim munca şi să stopăm risipa banilor publici către diverse interese de scurtă durată ori populiste. Prezența României în UE nu este suficientă pentru ca românii să trăiască bine, în pofida diverselor slogane. Să trăim bine în economia de piață înseamnă, înainte de toate, să muncim bine. Avem nevoie să înţelegem această idee simplă, căci, altfel, rămân doar vorbe din şansele noastre de dezvoltare.
Pentru ca România să renască, trebuie să renască filosofia lucrului bine făcut, adică munca productivă. Esențială este redefinirea ierarhiei valorilor, adică a ansamblului de norme, reguli, idealuri, interese şi atitudini sociale.
În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, politicile publice vor fi protejate față de orice ingerințe sau partizanate, astfel încât în ansamblul deciziilor de importanță strategică sau tactică să guverneze exclusiv logica interesului național şi a interesului cetățeanului. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune implementarea conceptului de bună guvernare.
A guverna bine înseamnă a guverna în interesul națiunii, iar conceptul de bună guvernare este legat de principiile liberale: a nu face discriminare, prin politici care dau avantaje unora şi dezavantaje altora, a nu stabili taxe şi impozite pentru anumite grupuri de persoane, iar subvenții pentru altele.
Deşi militează pentru egalitate, politica de stânga este una a privilegiilor şi discriminării: într-un fel îi tratează pe salariați şi altfel pe patroni, într-un fel pe investitorii autohtoni şi altfel pe cei străini, într-un fel pe cei mai nevoiaşi şi altfel pe cei mai puțin nevoiaşi. Prin politici selective şi redistribuirea avuției, stânga politică susține, de fapt, egalitarismul şi nu egalitatea (de şanse).
Aşa cum, în economia de piață, întreprinzătorii sunt în slujba consumatorilor serviciilor lor, tot aşa, într-o democraţie respectabilă, politicienii şi organismele statului trebuie să lucreze în slujba cetăţenilor.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune ca statul să fie la dispoziția oamenilor, şi nu oamenii să fie la dispoziția statului.
Citiţi tot Programul prezindenţial pe www.iohannispresedinte.ro
