luni, octombrie 28, 2024
AcasăFAPT DIVERSCum poţi obţine bani de la stat pentru a finanţa o afacere?

Cum poţi obţine bani de la stat pentru a finanţa o afacere?

- Advertisement -

Programe prin care poţi primi bani nerambusabili de la stat

Cele mai importante programe prin care antreprenorii pot beneficia de sume nerambursabile de la stat sunt: Programul START, Programul COMERŢ SERVICII 2014, Programul FEMEIA MANAGER şi Programul TINERI DEBUTANŢI.

Deşi pentru anul 2014, toate cele patru programe şi-au încheiat deja sesiunile de înscriere şi şi-au stabilit beneficiarii, ele se vor deschide din nou şi anul următor. Pentru a fi la curent cu datele la care se fac înscrieri pentru finanţări trebuie să urmăriţi site-ul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii ,unde se anunţă toate aceste informaţii.

Vă prezentăm mai jos o sinteză a regulilor care guvernează cele patru programe menţionate.

Debutanţii în afaceri pot primi credite nerambursabile de până la 10.000 de euro

Unul dintre cele mai cunoscute programe derulate de stat este Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, lansat în urmă cu 3 ani, prin OUG nr. 6/2011. Deşi până anul acesta numai întreprinzătorii cu vârste de până la 35 de ani puteau aplica pentru acest program, începând din luna iulie 2014, toţi cei care îşi deschid o afacere pentru prima dată, indifferent de vârstă, pot accesa beneficiile puse la dispoziţie de stat.

În cadrul acestui program, firmele înfiinţate de debutanţi în afaceri pot primi o alocaţie financiară nerambursabila reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face vor dovada surselor de cofinanţare.

Alocaţiile financiare nerambursabile se acordă în lei, în limita plafonului aprobat de Ministerul Economiei.

Totodată, Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru ÎMM acorda garanţii pentru creditele contractate de „SRL-D” în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Agenţie, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei.

Firmele SRL-D sunt scutite de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată. Această perioadă constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează câştigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plăteşte contribuţia individuală de asigurări sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acordă pentru veniturile salariale lunare care depăşesc cuantumul câştigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.

De asemenea, pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea microintreprinderii nu sunt datorate taxe.

Debutanţii în afaceri în cadrul programului primesc consiliere, instruire şi sprijin din partea OTIMMC, în a cărui raza de competenta îşi are sediul social.
În vara anului 2013, Guvernul a decis să prelungească acest program până în anul 2020, pentru că un număr de cel puţin 550 de debutanţi în afaceri să beneficieze anual de sprijin financiar din partea statului.

Programul START poate aduce firmelor până la 100.000 de lei

Lansat în 2013, Programul pentru dezvoltarea abilitaţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare – START este menit să încurajeze dezvoltarea IMM-urilor şi creşterea performanţelor acestora.

În cadrul programului, firmele pot beneficia de până la 100.000 de lei (care să reprezinte o contribuţie de maximum 80% din valoarea proiectului), urmând ca restul de 20% din valoarea proiectului, să fie suportaţi de către întreprinzător.

Banii obţinuţi astfel de la stat pot fi cheltuiţi în mai multe feluri, printre cheltuielile eligibile numărându-se achiziţiile de:

  • Echipamente tehnologice
  • Aparate şi instalaţii de măsură
  • Mijloace de transport în strictă legătură cu activitatea pe care s-a accesat programul
  • Licenţe, brete, francize, software
  • Echipamente IT (inclusiv licenţe necesare desfăşurării activitaii şi sisteme audio-video)
  • Spaţii de lucru, de producţie sau prestări servicii
  • Mobilier, aparatura birotică, sistem de protecţie a valorilor umane şi materiale
  • Instalaţii specifice în scopul obţinerii unei economii de energie

De asemenea, finanţările obţinute de la stat pot fi folosite şi pentru realizarea unui site de prezentare (inclusiv costul domeniului şi achiziţionarea softului pentru comerţul online), promovarea online a activităţilor, elaborarea şi producţie de materiale de promovare (nu mai mult de 15% din totalul cheltuielilor) sau pentru consultanta necesară întocmirii documentaţiei de înscriere în program (a planului de afaceri).

Pentru accesarea programului START, firmele solicitante trebuie să îndeplinească mai multe condiţii cumulativ. Astfel, firmele trebuie:

  • să fie organizate că SRL sau SRL-D
  • să aibă cel multe 2 ani de înregistrarea la Registrul Comerţului la data completării online a formularului de preselecţie
  • să aibă un administrator cu cel puţin studii medii definitivate
  • să nu aibă datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale
  • să nu fi beneficiat de ajutor financiar în cadrul programului START, şi nici să nu aibă în componenta, un asociat sau adminstrator care să fi făcut parte dintr-o firmă care a beneficiat în trecut de programul START.

Programul Comerţ, destinat firmelor care vor să-şi dezvolte activităţile de comercializare a produselor şi a serviciilor de piaţă

În cadrul acestui program, firmele care au ca obiect de activitate comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă pot obţine o finanţare de până la 80.000 de lei pentru a-şi dezvolta şi moderniza afacerile.

Procentul de contribuţie din partea statului diferit, în funcţie de tipul de întreprindere. Astfel, cei 80.000 de lei, pot reprezenta 80% din valoarea proiectului în cazul unei microintreprinderi (maximum 9 angajaţi şi cifra de afacere de maximum 2 milioane de euro) , 70% pentru întreprinderi mici şi 60% pentru întreprinderi mari. Diferenţa, de până la 100%, precum şi TVA-ul sunt suportate de către beneficiar.

Categoriile de cheltuieli eligibile, sunt asemănătoare cu cele de la Programul START şi cuprind:

  • Echipamente IT
  • Cititoare de cod de bare
  • Cântare electronice
  • Aparate de marcat electronice fiscale
  • Echipamente tehnologice maşini, utilaje
  • Electro şi motostivuitoare
  • Active necorporale: brevete, licenţe, francize, software comerţ online
  • Certificarea unui sistem de management al calităţii
  • Realizarea unui site
  • Echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie
  • Promovarea online a activităţilor de comercializare
  • Consultanta pentru întocmirea documentaţiei

Pentru obţinerea finanţării, firmele solicitante trebuie fie organizate că SRL-uri sau SRL-D-uri, să aibă o vechime de cel puţin 1 an pe piaţă, iar obiectul lor de activitate trebuie să fie comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Mai mult decât atât, codul CAEN pentru care se solicita finanţarea trebuie să fie autorizat la Registrul Comerţului cu cel puţin 3 luni înainte de a depune cererea pentru finanţare.

Femeile care conduc IMM-uri pot primi până la 41.500 de lei, bani nerambursabili

Programul naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul ÎMM este destinat microintreprinderilor SRL sau SRL-D, , în care o femeie deţine cel puţin 50% din părţile sociale, dar şi PFA-urilor sau întreprinderilor individuale ale căror reprezentanţi legali sunt femei.

În cadrul programului, statul român oferă un ajutor financiar nerambursabil de 41.500 lei, ce reprezintă o contribuţie de 90% din valoarea întreagă a proiectului. Diferenţa de 10% trebuie să o reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătoarei.

Banii obţinuţi de la stat pot fi cheltuiţi pe achiziţionarea de: echipamente tehnologice, maşini şi utilaje, software şi licenţe, mobilier şi aparatură de birotica, echipamente IT, mijloace de transport marfa, realizarea unui site, promovare online, consultanta pentru realizarea planului de afaceri, precum şi pe cursuri de competente antreprenoriale.

Pentru a putea accesa acest program, agenţii economici trebuie să fie înfiinţaţi, în momentul în care se înscriu pentru finanţare, de cel puţin trei ani, dar şi să fie la zi cu datoriile către stat.

Programe prin care statul înlesneşte acordarea de credite IMM-urilor

Majoritatea antreprenorilor tineri romani se orientează spre creditul bancar că sursa de finanţare, însă, în ultimii ani, instituţiile financiare au început să acorde tot mai greu astfel de împrumuturi.

Statul vine în ajutorul antreprenorilor prin intermediul unor programe care vizează subvenţionarea dobânzilor aferente unui credit bancar sau garantarea acestuia.

Firmele pot contracta credite de până la 5 milioane de lei, garantate de stat

Anul trecut, în luna octombrie, statul a lansat Programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, aprobat prin OUG nr. 92/2013.

Potrivit acestui act normativ, întreprinderile mici şi medii pot contracta un credit de maximum 5.000.000 lei, pe o perioadă de până la doi ani, care va fi garantat de stat în proporţie de 50% din valoarea finanţării, bani ce pot fi folosiţi numai pentru finanţarea capitalului de lucru, neputând fi utilizate pentru refinanţarea altor credite în derulare.

De asemenea, împrumutul contractat poate fi prelungit pe o perioadă de până la un an.

Potrivit OUG nr. 92/2013, programul se va desfăşura pe o perioadă de trei ani, de la data intrării în vigoare a normelor de aplicare, adică până în 2016, iar garanţiile pentru împrumuturile contractate de firme vor fi acordate în limita unui plafon de două miliarde de lei, prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Totuşi, pentru obţinerea împrumutului garantat de stat în procent de 50%, IMM-urile au şi unele obligaţii.

Mai exact, IMM-urile se obliga să constituie, în favoarea statului român reprezentat prin MFP, oipoteca mobiliara asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la banca finanţatoare, valabilă până la achitarea creditului contractat.

Contractul de ipotecă mobiliara urmează să fie înscris la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM) de către banca finanţatoare, care va primi un mandat special în acest sens.

În continuare, între instituţia de credit finanţatoare, ÎMM şi MFP se va încheia o convenţie prin care se va stabili că bancă, fără consimţământul firmei, va urma instuctiunile prin care ministerul dispune de sumele aflate în cont.

Mai mult decât atât, administratorii şi acţionarii/asociaţii care deţin cel puţin 50% din capitalul firmei care contractează împrumutul, precum şi întreprinzătorul persoană fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent, în calitate de fideiusor (n.r. – persoana care garantează pentru cineva, obligându-se să îi plătească datoriile), vor garanta cel puţin un angajament personal creanţele rezultate din plata garanţiilor acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului.

Conform OUG nr. 92/2013, IMM-urile sunt eligibile în cadrul programului, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

  • nu se afla în dificultate conform liniilor directoare ale Comisiei Europen,(adică firmele aflate în dificultate nu sunt capabile, din resurse proprii sau cu fonduri pe care le pot obţine de la proprietarul/acţionarii sau creditorii săi, să oprească pierderile care, fără intervenţia din exterior a autorităţilor publice, le vor condamna, aproape sigur, la ieşirea din afaceri în termen scurt său mediu);
  • nu se afla în litigiu, în calitate de paraţi, cu MFP şi/sau instituţia de credit parteneră;
  • nu figurează cu credite în baza de date a Centralei Riscurilor de Credit (C.R.C) sau figurează cu credite care nu prezintă riscuri de rambursare;
  • nu figurează cu incidente majore cu cecuri şi bilete la ordin în ultimele 12 luni în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi (C.I.P.);
  • împotriva lor nu s-a deschis procedura insolventei;
  • prezintă instituţiei de credit finanţatoare garanţii colaterale, care împreună cu garanţia de stat acordată prin program, acoperă în proporţie de cel puţin 100% valoarea finanţării;
  • au cel puţin 3 ani de la înfiinţare şi au realizat bunuri şi/sau servicii şi au întocmit bilanţuri contabile în ultimele două exerciţii financiare consecutive încheiate;
  • înregistrează profit din exploatare în ultimul exerciţiu financiar încheiat;
  • nu înregistrează restante la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Nu sunt eligibile pentru acordarea de garanţii în cadrul programului, IMM-urile din următoarele sectoare de activitate: intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de investigare şi protecţie, se arată în reglementările  nou-publicate.

Băncile care s-au înscris că finanţator în cadrul Programului de garantare a creditelor pentru ÎMM, aprobat prin OUG nr. 92/2013, sunt Banca Transilvania, BRD, CEC, ING, Banca Românească, Bancpost, BCR, Banca Comercială Carpatica, Înţesa Sanpaolo, preciza Ministerul de Finanţe, într-un comunicat  transmis redacţiei în luna ianuarie.

Dobânda mai mică pentru IMM-urile care fac împrumuturi pentru investiţii

O altă schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri a fost lansată în ianuarie 2014, după ce Ordinul Ministerului Economiei nr. 2499/2014 pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumită “Schema transparenţă de ajutor de minimis sub formă de împrumuturi cu subvenţie parţială de dobândă” a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46, din 20 ianuarie 2014.

Astfel, reglementările deja în vigoare instituie o schemă transparenţă de ajutor de minimis pentru IMM-uri, sub formă de împrumuturi cu subvenţie parţială de dobândă, ca parte integrantă a implementării iniţiativei JEREMIE în România, administrată de Fondul European de Investiţii.

JEREMIE (“Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este un instrument de creditare cu subvenţie parţială de dobândă prin care întreprinderile mici şi mijlocii pot accesa împrumuturi pentru investiţii şi capital de lucru beneficiind de o dobândă redusă semnificativ faţă de nivelul pieţei şi de cerinţe reduse de garanţii.

Suma totală maximă alocată ajutoarelor de minimis sub formă de împrumuturi cu subvenţie parţială de dobândă va fi de maximum 150 milioane euro (echivalent lei), iar suma maximă a fiecărui credit acordat către un ÎMM eligibil se va situa la nivelul la care echivalentul-subventie brut ar atinge suma de 200.000 euro per întreprindere (respectiv 100.000 euro pentru operatorii economici care activează în domeniul transporturilor).

Conform dispoziţiilor, beneficiarii trebuie să fie înregistraţi în România, să nu fie în stare de faliment ori lichidare, să nu aibă afacerile administrate de un judecator-sindic sau activităţile lor comerciale să fie suspendate ori să facă obiectul unui aranjament cu creditorii sau să fie într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege.

De asemenea, beneficiarii trebuie să îşi fi îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale) şi să nu fie obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal şi incompatibil cu piaţa comună.

În plus, reprezentantul legal al fiecărui beneficiar trebuie să nu fi fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instante judecătoreşti, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională.

Important! Ajutorul de minimis acordat în cadrul acestei scheme nu se cumulează cu alte ajutoare de stat acordate în legătură cu aceleaşi costuri eligibile.
Programul Kogălniceanu există, dar momentan nu se mai aplică

Până în 2013, IMM-urile puteau beneficia de linii de credit cu dobândă subvenţionată de stat, şi prin programul Kogălniceanu, însă în 2014 Ministerul de Finanţe nu a mai prelungit desfăşurarea acestuia, astfel că momentan programul este suspendat.

Programul Kogălniceanu permitea IMM-urilor să acceseze o linie de credit, în valoare maximă de 400.000 lei/ÎMM/an, cu următoarele facilităţi, care puteau fi acordate împreună sau separat:

  • dobânda total subvenţionata – subvenţia acordată IMM-urilor de la bugetul de stat de către Ministerul Economiei, în proporţie de 100% pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 9% pe an din şoldul sumei utilizate din linia de credit acordată;
  • garanţii în numele şi în contul statului acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii – FNGCIMM, în calitate de mandatar al Ministerului Finanţelor Publice, pentru creditele contractate de beneficiarii eligibili care respectă condiţiile programului şi se încadrează în normele şi procedurile interne ale instituţiilor de credit. Garanţia în numele şi în contul statului se acordă numai în situaţia în care beneficiarul programului nu dispune de garanţii suficiente pentru accesarea liniei de credit. Statul garanta prin  FNGCIMM maximum 80%, dar nu mai mult de 320.000 lei din din valoarea creditului.

Linia de credit cu dobândă subvenţionată şi/sau, după caz, cu garanţie de stat era acordată pe o perioadă de maximum un an, perioada de rambursare a creditelor fiind stabilită de instituţia de credit care a acordat creditul conform normelor interne ale acesteia.

Totuşi, linia de credit putea fi prelungită pe maximum un an, pe perioada de valabilitate a programului.

Soluţii pentru reducerea cheltuielilor salariale

România s-a plasat anul trecut pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile cu forţa de muncă faţă de suma netă încasata de un angajat.

Calculele făcute de Molinari Economic Institute privind povara fiscală pentru un lucrător în ţările membre UE au arătat că pentru fiecare euro ajuns la acesta patronul are cheltuieli de 1,83 euro, dacă achita întocmai toate taxele şi impozitele prevăzute de lege.

Totuşi, pentru a reduce povara cheltuielilor cu salarii, există câteva facilităţi pe care antreprenorii le pot obţine.

Ce salariaţi poţi să angajezi pentru a primi bani nerambursabili de la stat

Confom reglementărilor, angajatorii care încadrează în munca anumite categorii de persoane pot beneficia de stimulente financiare de la stat, calculate în funcţie de indicatorul social de referinţă (ISR), care în 2014 are valoarea de 500 de lei. Iată ce angajaţi poţi să încadrezi în munca pentru a beneficia de facilitate din partea statului:

1) Absolvenţi

Facilităţi: Cei care încadrează în munca absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, o subvenţie ce diferă în funcţie de studiile salariaţilor. Astfel, pentru fiecare absolvent încadrat, angajatorii primesc:

  • o sumă egală cu valoarea ISR pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului său ai şcolilor de arte şi meserii;
  • o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea ISR pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal;
  • o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea ISR pentru absolvenţii de învăţământ superior.

În cazul în care absolventul este persoana cu handicap, subvenţia se acorda timp de 18 luni. Totodată, subvenţia nu se acordă pe perioadele în care raporturile de muncă sunt suspendate.

Obligaţii: Angajatorii trebuie să angajeze absolvenţii pe perioadă nedeterminată şi să menţină raporturile de muncă cu aceştia cel puţin 18 luni. În cazul în care raporturile de muncă încetează mai devreme de 18 luni (din motive neimputabile angajaţilor) angajatorii vor restitui subvenţiile primite pentru fiecare absolvent, plus dobânda de referinţă a BNR.

2) Şomeri peste 45 de ani

Facilităţi: Cei care angajează şomeri în vârstă de peste 45 de ani vor primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, o sumă egală cu valoarea ISR.

Obligaţii: Angajatorii trebuie să angajeze şomerii pe perioadă nedeterminată şi să menţină raporturile de muncă cu aceştia cel puţin 18 luni. În cazul în care raporturile de muncă încetează mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primită, plus dobânda de referinţă a BNR.

3) Şomeri părinţi, unici susţinători ai familiilor monoparentale

Facilităţi: Ca şi în cazul celor care angajează şomeri peste 45 de ani, şi angajatorii care încadrează în munca şomeri părinţi, unici susţinători ai familiilor monoparentale, beneficiază, lunar, de o sumă egală cu valoarea ISR. Sumă se va acorda de stat timp de 12 luni.

Obligaţii: Angajatorii trebuie să angajeze şomerii pe perioadă nedeterminată şi să menţină raporturile de muncă cu aceştia cel puţin 18 luni. În cazul în care raporturile de muncă încetează mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primită, plus dobânda de referinţă a BNR.

4) Şomeri care în 5 ani de la data angajării se pot pensiona

Facilităţi: Angajatorii care încadrează în munca şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării îndeplinesc condiţiile de pensionare, vor beneficia lunar de o sumă egală cu valoarea ISR.

Sumă se va acorda pe toată perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiei de pensionare.

Important: Şomerii trebuie să îndeplinească, în termen de 5 ani de la angajare, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limita de vârstă.

5) Persoane cu handicap

Facilităţi: Cei care încadrează în munca persoane cu handicap vor primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare astfel de angajat, o sumă egală cu valoarea ISR.

De această facilitate beneficiază atât angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în munca persoane cu handicap, precum şi cei care nu au această obligaţie legală.

Obligaţii: Angajatorii trebuie să angajeze şomerii pe perioadă nedeterminată şi să menţină raporturile de muncă cu aceştia cel puţin 18 luni. În cazul în care raporturile de muncă încetează mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primită, plus dobânda de referinţă a BNR.

6) Tineri cu risc de marginalizare socială

Tânărul cu risc de marginalizare socială este o persoană cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei raza teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:

  • se afla în sistemul de protecţie a copilului său provine din acest sistem;
  • are dizabilităţi;
  • nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;
  • are copii în întreţinere;
  • a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
  • este victima traficului de persoane.

Ca şi în cazul celorlalţi şomeri, tânărul cu risc de marginalizare socială trebuie să fie în căutarea unui loc de muncă, să fie apt , din punct de vedere fizic şi psihic, pentru prestarea unei munci şi să fie disponibil să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

Facilităţi: Angajatorii, denumiţi şi angajatori de inserţie, vor beneficia, lunar, pentru fiecare tânăr cu risc de marginalizare socială încadrat în muncă, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor (dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referinţă), până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

Pe de altă parte, dacă la data expirării contractului de solidaritate, angajatorul menţine raportul de muncă cu tânărul, atunci va beneficia de o altă facilitate din partea statului. Concret, angajatorul va primi lunar, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o sumă în cuantum de 50% din indemnizaţia de şomaj pe care tânărul ar fi primit-o dacă raporturile de muncă ar fi încetat la acea dată. Sumă se acordă angajatorului pe perioada menţinerii raporturilor de muncă, dar nu mai mult de 2 ani.

Contractul de solidaritate se încheie între agenţia pentru ocuparea forţei de muncă teritorială şi tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de un an, în condiţiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani.

Obligaţii: Facilitatea se acordă doar dacă angajatorii îndeplinesc anumite condiţii:

  • încadrarea în munca se realizează în baza unui contract individual de muncă pe perioadă determinată, până la expirarea duratei contractului de solidaritate sau a unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată;
  • locul de muncă pe care este încadrat tânărul este un loc de muncă vacant, care a fost comunicat agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale;
  • sunt îndeplinite şi alte condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare pentru acordarea acestei sume.

De asemenea, în cazul în care angajatorii încetează raporturile de muncă ale tinerilor înainte de expirarea contractului de solidaritate, aceştia vor fi obligaţi să restituie, în totalitate, subvenţiile pentru fiecare tânăr pentru care a încetat raportul de muncă, plus dobânzile.

Cabinet de avocat Coltuc

www.coltuc.ro / av.COLTUC MARIUS / 0745150894

- Advertisement -
ALTE ȘTIRI

ULTIMELE ȘTIRI

- Advertisment -

ARHIVĂ

Cele mai citite