Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare în Achiziţiile Publice (ANRMAP) va propune Guvernului modificări legislative prin care să fie crescut actualul prag de 15.000 de euro de la care autorităţile contractante sunt obligate să facă procedură de achiziţie publică pentru contracte de produse şi servicii, a declarat, marţi, preşedintele ANRMAP, Dan Vlădescu.
Prezent la o dezbatere privind fondurile europene, Vlădescu s-a exprimat pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică în vederea creşterii gradului de absorbţie a banilor comunitari. „Prin modificări legislative pe care noi le vom propune Guvernului vrem ca acel prag de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantă este obligată să organizeze o procedură de achiziţie publică să fie ridicat”, a spus Vlădescu. El a arătat că majorarea pragului nu va fi foarte mare, pentru a nu fi respinsă de Comisia Europeană, însă el a dat exemplul Bulgariei, unde aceste praguri sunt mai ridicate decât în România, în condiţiile în care şi legislaţia europeană prevede niveluri mai mari.
„Evident, nu-l vom ridica la un nivel foarte înalt, pentru că atunci vom trezi suspiciuni fireşti la nivelul Comisiei Europene, dar mie mi se pare anormal ca Bulgaria să aibă aceste praguri la nivelul de 20.000 de euro pentru contractele care au ca obiect produse şi servicii şi 60.000 de euro pentru lucrări, respectiv 66.000 de euro pentru proiectare, iar în România să fie la acelaşi nivel la care s-a aflat în anul 2006, atunci când s-a adoptat OUG 34, fără să ţinem seama cel puţin că celelalte praguri care sunt incluse în directivele europene au fost ridicate de către Uniunea Europeană după adoptarea directivelor în 2004”, a spus Vlădescu. În context, el a susţinut că din cauza obligativităţii procedurilor de achiziţie de multe ori preţul produselor sau serviciilor cumpărate din bani publici creşte. „În urma semnalelor pe care le-am primit din piaţă, de foarte multe ori preţurile la care se fac achiziţiile publice pentru aceste contracte de valori relativ scăzute sunt mai mari în cazul în care se parcurge o procedură de achiziţie publică decât atunci când discutăm de o achiziţie directă”, şi-a motivat şeful ANRMAP demersul.
O a doua modificare pe care Vlădescu o va propune Guvernului prevede ca ANRMAP să nu mai evalueze documentaţiile de atribuire pentru contracte de achiziţii publice mai mici de 125.000 de euro pentru bunuri şi servicii şi 4,85 milioane de euro pentru lucrări. „A doua modificare pe care vrem să o propunem este ca documentaţiile de atribuire să nu mai fie evaluate de către ANRMAP decât în situaţia în care valoarea exprimată a contractelor se situează peste pragurile prevăzute de OUG 34/2006, la procedura de cerere de ofertă, respectiv de 125.000 de euro pentru produse şi servicii, 4,85 milioane de euro pentru lucrări”, a explicat Vlădescu. O a treia modificare pe care ANRMAP o va propune Guvernului urmăreşte ca în cazul în care autorităţile contractante introduc criterii de selecţie a ofertelor în caietele de sarcini acele criterii să nu mai fie luate în considerare la procedura de selecţie, de evaluare sau de achiziţie publică. „Vrem să modificăm legislaţia în sensul în care (…) ANRMAP, în momentul în care va fi chemat să analizeze o documentaţie, să aibă în vedere numai fişa de achiziţie.
Prin urmare, ori de câte ori autoritatea va insera în cuprinsul caietului de sarcini criterii, aceste criterii nu vor putea fi avute în vedere în procedura de selecţie a ofertelor sau în procedura de evaluare sau de achiziţie publică”, a mai explicat Dan Vlădescu. El a menţionat că în legislaţia curentă dispoziţiile legale sunt în sensul în care ANRMAP evaluează întreaga documentaţie de atribuire, mai puţin aspectele tehnice ale caietului de sarcini. „Din acest mod de redactare rezultă că ANRMAP are obligaţia de a parcurge întregul caiet de sarcini în ideea în care autorităţile contractante inserează în mod abuziv în cuprinsul caietului de sarcini o serie de criterii de selecţie”, a mai spus preşedintele ANRMAP. Dan Vlădescu a precizat, de asemenea, că modificările legislative trebuie să fie comunicate şi aprobate de Comisia Europeană, fiind nevoie ca ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, să facă demersuri politice în acest sens.
AGERPRES
