Pentru o viață de om 73 de ani par, probabil, mulți. Cât înseamnă însă această perioadă pentru o comunitate? Dar pentru un domeniu de activitate? E o idee la care o să revin imediat. Înainte de asta însă, cu toții știm că „Marconi a inventat radioul”, deși zorii radiofoniei s-au întins pe mult mai mulți ani și au însumat zeci de inventatori și entuziaști.
În ziua de azi însă, dacă pronunți cuvântul „radio” în orice împrejurare și în prezența oricui, vei vedea că aproape nimeni nu se gândește la dispozitive de emisie și recepție, la „unde hertziene”, la frecvențe și interferențe sau la alte minuni ale tehnicii mileniului trecut. „Radio” înseamnă invariabil, pentru noi toți, muzică, persoane pe care le auzi și le îndrăgești, un post de care ți s-a lipit inima și, poate, libertatea pe care ți-o dă ascultarea unui program de radio.
Nu trebuie să răsfoiești nimic, nu trebuie să stai cu ochii ațintiți, nu trebuie să „dai click”… trebuie doar să împarți puțin din atenția ta și în altă direcție decât cea a activității tale principale. Poate că ești încă intrigat de cei 73 de ani de care pomeneam la început.
Povestea e așa: inventarea radioului, deși a adus un plus important în domeniul naval, pentru care a fost dezvoltat inițial, și-a găsit relevanță pentru comunități abia prin 1920, când un grup de 3 argentinieni entuziaști, în frunte cu profesorul Enrique Telemaco Susini (școlit în Europa), au făcut din radio un instrument de bună dispoziție, înființând primul post de radio cu program permanent de divertisment din lume (Radio Argentina, Buenos Aires, 27 august 1920).
Cu siguranță că, deși caracterizați de avântul visătorilor nebuni (locuitorii capitalei argentiniene chiar îi numeau „nebunii de pe acoperiș” pentru că îi vedeau cocoțați zilnic pe cele mai înalte clădiri pentru montarea și testarea antenelor), cei patru argentinieni nu au anticipat și magnitudinea fenomenului căruia i-a dat naștere pasiunea lor.
Ca să scurtăm povestea, noua modă a posturilor de radio a ajuns destul de repede în România: acum 95 de ani, la 1 noiembrie 1928, a fost difuzată prima emisiune a Societății de Difuziune Radiotelefonică din România. Condițiile tehnice de la acea vreme puneau dificultăți mari unui post de importanță națională, iar de posturi de radio locale nici nu putea fi vorba.
Dar timpul a trecut… timpurile s-au schimbat și, după 73 de ani de la apariția primului post de radio cu program permanent de divertisment din lume, urbea Călărașilor putea auzi și simți pulsul vieții proprii de radio. Asta face din domnul Aurel David, patronul primului post privat de radio din Călărași, Radio Voces Campi, un fel de Enrique Susini al nostru.
Impactul pe care efortul său l-a avut în comunitate confirmă ce-am afirmat mai sus: încă e de actualitate expresia „a zis la Scampi”. Putem, așadar, spune că viața de radio la Călărași a început la „numai” 73 de anișori de când lumea a cunoscut acest fenomen: RADIOUL. După cum am spus la început, deși pentru o persoană poate părea o perioadă lungă de timp, pentru o comunitate sau pentru un domeniu, dacă e să analizăm, nu e chiar atât de mult.
Fenomenul RADIO a fost foarte iubit la Călărași. Atât de iubit încât aici s-au născut două dintre cele mai importante demersuri pentru lumea radio. Primul dintre ele a fost Fundația RAIND, prima și cea mai importantă încercare de asociere a radiourilor private locale din România, apărută tot la inițiativa domnului Aurel David.
Cel de-al doilea este crearea unei „pepiniere” de oameni de presă în general și de radio în special: Centrul de Jurnalism din Liceul Danubius. Jurnalismul, în Liceul Danubius, se predă de 25 de ani. Centrul de Jurnalism aniversează și el, în data de 15 februarie, exact 15 ani.
De partea teoretică, s-a ocupat dromnul profesor doctor Sorin Danciu până în 2019. După decesul său prematur, opționalul de Jurnalism a continuat și continuă și azi cu doamna profesoară Luciana Radu, iar componenta radio se studiază din clasa a 10-a.
Partea practică se desfășoară în Centrul de Jurnalism, pe care îl coordonează doamna Loredana Fulga încă de la început, de acum 15 ani, iar elevii pasionați de această componentă au realizat, de-a lungul timpului, emisiuni tematice, talk-show-uri, sondaje, voice-over-uri, interviuri, știri… cam tot ce înseamnă RADIO. Asistentul de redacție a preluat anunțuri atât de la profesori, cât și de la elevi.
Muzica, responsabilă de starea de bine a tuturor în pauzele școlare, a fost atent selectată de-a lungul anilor. Radio Shiq (pentru că așa se numește) a fost, încă de la început, un instrument didactic intern, unde elevii și-au dobândit competențe și abilități din universul magic al radioului.
Vocile de radio și un conținut atrăgător, coerent și relevant sunt în casele și inimile ascultătorilor, invitându-i să trăiască în prezent. Astăzi, eterul călărășean e de-a dreptul inundat de o multitudine de posturi în FM: locale, naționale, de-ale noastre, de-ale vecinilor bulgari, generaliste, specializate… Viața de radio de la Călărași, deși e tânără (are „numai” 30 de ani), e aglomerată și agitată, preocupată de audiențe, în goană permanentă după știri și mereu actualizată în sfera muzicii.
Toate acestea fac ca viața de radio de la Călărași să adune zilnic povești, iar multe dintre acestea rămân cunoscute numai între „oamenii de radio”. Evenimentul „Călărași ON AIR” aduce publicului o mică parte din aceste povești, însoțite de fragmente din viața și activitatea oamenilor de radio ai locului, dar și de „aparatele” care nouă, ascultătorilor, ne-au umplut și ne umplu în continuare zilele de muzică, știri și bună dispoziție, așa cum numai oamenii de radio știu să producă.
Astăzi se împlinesc 103 ani de la primul radio din lume dedicat bunei dispoziții a ascultătorilor și 30 de ani de când această lume fascinantă a radioului și-a făcut sălaș și în Călărași. La mulți ani tuturor cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului!
Material documentat și completat de Cristian Dumitru și Loredana Mira Fulga
