Săptămâna aceasta, adevărul.ro a prezentat un fotoreportaj al Călăraşiului de acum aproape două secole, fotoreportaj bazat pe lucrarea „Istoria oraşului Călăraşi de la origine şi până în anul 1852”, scrisă de Pompei Samarian, primul istoric al oraşului.
Acesta notează: „Prins în războaie, cumplite epidemii de ciumă şi holeră, sărăcie cruntă şi suferinţe, Călăraşiul, un târg prăfuit de la malul Borcei, a cunoscut o transformare spectaculoasă în 1830, atunci când a ajuns capitală de judeţ. Traiul boem şi dorinţa de a face avere au devenit cuvintele de ordine în Bărăgan. Întreprinzători din fire, oamenii s-au orientat imediat şi au dezvoltat afaceri. Cea mai înfloritoare negustorie a fost birtul, motiv pentru care oraşul căpătase denumirea de oraşul celor 100 de cârciumi”.
Tot în Istoria oraşului Călăraşi se mai spune că: „Transformarea s-a făcut foarte repede. Vechiul sat de clăcaşi a ajuns oraş de negustori în care apar cetele breslaşilor, născute din nevoile vieţii de toate zilele. O negustorie care a înflorit mult a fost cârciumăritul. Ruşii erau lacomi. Consumau mult şi beau mult. De aceea, băcăniile şi cârciumile s-au înmulţit. Dintre toţi, Ilie Popescu a reuşit a domina pe toţi. Era fiu de preot, venit din satul Scutelnici, de lângă Roseţi, cumnat cu logofătul Tănase Dumitriu, care era om bogat în locuri şi prăvălii din oraş”.
Cu sau fără ruşi, cârciumăritul este încă o afacere profitabilă şi în zilele noastre. După aproape două sute de ani, în Călăraşi putem număra exact acelaşi număr de baruri, cafenele sau restaurante. Conform unor informaţii preluate de la Primăria municipiului Călăraşi, în acest moment funcţionează în oraş 99 de baruri şi restaurante.
