duminică, aprilie 13, 2025
AcasăACTUALITATECamerele Agricole ar putea funcţiona din luna septembrie în municipiul Bucureşti şi...

Camerele Agricole ar putea funcţiona din luna septembrie în municipiul Bucureşti şi în cele 41 de judeţe, plus Camera Agricolă Naţională

- Advertisement -

Comitetul Naţional de Iniţiativă va avea 25 de membri, din care 21 din partea formelor asociative, iar Comitetul Judeţean de Iniţiativă va avea 11 membri, din care 8 ai formelor asociative, plus directorul DAJ, un reprezentant al ITRSV şi un reprezentant al Instituţiei Prefectului.

Colegiul Judeţean. Este forul decizional al camerelor agricole judeţene şi va avea 25 de membri: 10 locuri – reprezentanţi aleşi ai asociaţiilor profesionale judeţene, 2 – patronate, 2 – sindicate, 2 – cooperative agricole, 1 – proprietari de păduri şi/sau composesorate, 1 – unităţi de cercetare/învăţământ agricol, 3 – fermieri independenţi, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minim 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare candidat, 3 – tineri fermieri până în 30 de ani, cu minim 25 de susţinători, 1 – medici veterinari.

Listele electorale trebuie întocmite în 30 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a legii, pe baza datelor de la APIA, ocoalele silvice private şi ANPA şi afişate cu 45 de zile înainte de alegeri. Fondurile pentru primele alegeri vor fi alocate de stat.

Colegiile judeţene ale camerelor agricole judeţene se întrunesc în şedinţă ordinară, o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea preşedintelui biroului permanent sau a unei treimi din numărul membrilor colegiului. Biroul permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene este format din 7 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi 4 membri. Membrii biroului permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene se aleg prin vot direct, secret şi succesiv de către membrii colegiului judeţean al camerelor agricole judeţene, în următoarea ordine: preşedinte, vicepreşedinte şi membri. Secretarul este desemnat de către preşedinte, dintre ceilalţi 5 membri ai biroului. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene trebuie să fie fermieri, absolvenţi de studii superioare de specialitate şi cu o vechime de minimum 10 ani în domeniile de activitate prevăzute de prezenţa lege.

Camerele agricole nou înfiinţate vor prelua patrimoniul celor judeţene desfiinţate şi vor beneficia, la cerere, de bunuri ale statului atribuite în folosinţă gratuită. Camerele agricole vor putea nominaliza câte un consilier pentru ministerele Agriculturii, Administraţiei şi Finanţelor.

Ce sunt camerele agricole

Camerele agricole sunt instituţii private de interes public, nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul:

A) reprezentării şi promovării intereselor fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe;

B) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe;

C) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultura, pescuit şi acvacultura;

D) formării profesionale, al extensiei şi consultantei în domeniile agriculturii şi conexe.

Atribuţiile camerelor agricole judeţene

1. Reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor;

2. Certifică calitatea de producător agricol;

3. Asigură consultanţa juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă;

4. Reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean;

5. Acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare;

6. Organizează activităţi de popularizare şi asistenţa tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde;

7. Asigură consultanţă cu caracter economic, de management al fermei, de marketing şi comercializare;

8. Avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră;

9. Pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor;

10. Elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere;

11. Avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;

12. Avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional;

13. Oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional;

14. Aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a fermierilor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale;

15. Asigură consultanţa cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate;

16. Asigură consultanţa fermierilor care doresc să îşi dezvolte programe de investiţii noi şi de modernizare;

17. Realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean;

18. Realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.

Cine sunt membrii camerelor agricole

Poate deveni membru, cu drepturi depline, al camerelor agricole judeţene orice cetăţean român sau străin al unui stat membru al Uniunii Europene, care este rezident în România, desfăşoară activitate cu profil agricol ori asimilat, este agricultor, silvicultor, piscicultor, crescător de animale sau desfăşoară activităţi în industria alimentară şi se regăseşte în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a ocoalelor silvice private sau Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Evidenţa membrilor va fi ţinută în Registrul de evidenţă a membrilor aflat la sediul Camerei Agricole Naţionale, pe judeţe, precum şi într-un fişier special, care cuprinde datele de identificare şi schimbările intervenite în cadrul camerelor agricole judeţene.

În Registrul de evidenţă a membrilor pot fi înscrişi fără drept de vot, ca membri de onoare, persoane fizice sau persoane juridice, altele decât cele cu drepturi depline, din instituţii de învăţământ şi cercetare, cercetători, cadre didactice, membri ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti”, ai Academiei Romane şi din alte instituţii de profil.

- Advertisement -
ALTE ȘTIRI

ULTIMELE ȘTIRI

- Advertisment -

ARHIVĂ

Cele mai citite