Problemele din contractele de credit sunt publice,deci interesează şi Guvernul.Toate clauzele prevăzute în contractele de credit sunt lovite de nulitate absolută dacă nu sunt respectate.
Comisioane şi clauze abuzive, dobânzi majorate în exces, costuri netransparente şi al căror nivel se modifică unilateral.Acestea sunt păcatele care au determinat clienţii să dea băncile în judecată. În ultimul timp a început să plouă cu sentinţe ce impugn creditorilor să depăgubească clienţii cu vârf şi îndesat. Cum recunoşti un contract abuziv?
“Prezenţa comisionului de risc, a unui indice de referinţă variabil pentru dobândă, dar netransparent, în care băncile pretind că includ şi costul rezervelor minime obligatorii”, sunt greşelile comune făcute de cei mai mulţi creditori, explică avocatul Coltuc Marius Vicentiu. Iată câteva din cazurile soluţionate de instanţă.
CLAUZĂ ABUZIVĂ
Fără majorări unilateral G.I. a câştigat împotriva Piraeus Bank, ca intevenient într-un proces intentat de ANPC. Acesta a obţinut eliminarea clauzei abuzive din contract care permitea băncii să modifice dobânda unilateral, inclusiv marja, potrivit economică.rtv.net. Creditul în franci elveţieni fusese contractat în ianuarie 2008. Dobândă, variabilă în primul an, era egală cu Libor la trei luni plus marja băncii de 4,3 puncte procentuale.
Marja s-a dovedit însă a nu fi fixă, pentru că a crescut cu 2 p.p. Ulterior, clientul şi banca au semnat un act adiţional pentru ca marjă să scadă la 5,3%. Ulterior, clientul a sesizat ANPC, care a chemat în judecată banca. Instanţa a decis să elimine clauza abuzivă care dădea dreptul băncii să modifice dobânda şi a cerut desfiinţarea actului adiţional.
DOBÂNDĂ UMFLATĂ
Cea mai mică marjă de dobândă Melania N., clientă a ABN Amro (cumpărată ulterior de RBS), a reclamat bancă la ANPC din cauza creşterilor abuzive de dobândă şi a obţinut o marjă de doar 1,17%, cea mai mică aplicată vreodată de o bancă locală unui credit, potrivit Capital. Cum a ajuns să reclame bancă la ANPC? Românca accesase în 2007 un credit ipotecar în valoare de 33.000 euro, pe o perioadă de 20 de ani. Rata creştea surprinzător, deşi nivelul dobânzii interbancare, în funcţie decare era calculată dobânda la credit, scădea.
A reclamat bancă la ANPC, iar în septembrie 2011, a primit un sms de la banca în care i se comunica o rată scadentă de 203 euro, cu 60 de euro sub ultima rată achitată. Banca a informat-o că noua dobândă este formată din Euribor la 12 luni, plus marja de doar 1,17%.
COMISION ILEGAL
Daune morale de 5.000 de euro. Doi clienţi din Bucureşti ai Volksbank au obţinut în 2011 daune morale de câte 5.000 de euro, acestea fiind unele din puţinele cazuri din ţară în care o bancă fost obligată să acorde astfel de despăgubiri unor debitori. Sentinţa este definitivă şi irevocabilă.
În plus, banca a fost obligată să restituie clienţilor sumele încasate în baza comisionului de risc, pe care instanţa l-a considerat ilegal. Valoarea totală a despăgubirilor pe care băncile sunt obligate acum să le acorde clienţilor pentru comisionul de risc încasat ilegal a urcat la câteva mii de franci elveţieni, care se adaugă sumelor ce le revin pentru daune morale.
Cei doi au contractat de la Volskbank credite imobiliare în anii 2006 – 2007, iar procesul cu banca a durat circa trei ani. În 2009 a avut loc prima pronunţare a instanţei.
EVOLUŢIE
Instanţele din provincie au soluţionat mai rapid conflictele. Până acum, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, din informaţiile pe care le are la dispoziţie, o singură bancă a fost dispusă în Bucureşti să negocieze cu clienţii însoţiţi de avocat, şi a reuşit să reducă numărul celor care doreau să o acţioneze în instanţă de la circa 75 la doar 15 persoane: este vorba de Bancpost. Piperea reprezintă în instanţă clienţi ai BCR, Volksbank şi Raiffeisen. În Bucureşti, avocatul nu are încă o sentinţă definitivă pronunţată în instanţă. De altfel, tribunalele din provincie par să fi fost mai active în soluţionarea proceselor clienţi – bănci.
“Mă aştept ca primele pronunţări definitive să apară în octombrie anul acesta. Cu toate astea, este posibil ca lucrurile să evolueze mai încet”, spune avocatul. Pe fondul crizei şi al conflictelor din ultimul timp unele bănci au flexibilizat mult relaţia cu clienţii.
“BCR a ales cu bună ştiinţă să restructureze creditele şi să ajute peste 20.000 de clienţi împreună cu familiile lor să depăşească dificultăţile financiare din ultima perioadă”, a spus Ionuţ Stanimir, şeful comunicării externe din BCR. Potivit reprezentanţilor băncii, din cei 900 de clienţi care erau în proces cu banca 300 au beneficiat de renegocierea dobânzii, marja acesteia scăzând cu circa trei puncte. La un credit mediu de 52.000 de euro, scăderea dobânzii a micşorat rata lunară cu circa 100 de euro.
Conform art. 5 din C.civ., nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare de la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri. Din cele arătate anterior, contractele de credit au fost încheiate cu nesocotirea normelor care interesează ordinea publică. În acest sens, am arătat că au fost nesocotite prevederile legale în materia protecţiei consumatorilor, norme ce protejează ordinea publică. Într-adevăr, conform notei de fundamentare a Legii nr. 296/2004 privind Codului acest act normativ are drept scop crearea unui „cadru general cu privire la drepturile şi obligaţiile consumatorilor împotriva riscurilor de a achiziţiona un produs său serviciu care să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile ori interesele legitime”.
Evident că aceste valori interesează ordinea publică. De altfel, aceste norme sunt menite a proteja şi morală şi bunele moravuri, întrucât scopul acestora este de a preîntâmpina sau a corecta abuzurile ori neglijenta comercianţilor. Consumatorii sunt parteneri contractuali ai comercianţilor care nu dispun nici de cunoştinţele, nici de forţa economică a comercianţilor pentru a trata contractele lor de pe poziţii egale cu comercianţii.
Un argument în plus în susţinerea faptului că legislaţia protecţiei consumatorilor ocroteşte ordinea publică reiese din prevederile Legii nr. 193/2000 care, la capitolul privitor la sancţiuni, reglementează răspunderea contravenţională a comerciantului pentru nerespectarea normelor relative la protecţia consumatorilor (art. 16).
Ca sancţiune juridică civilă, nulitatea îndeplineşte:
– o funcţie preventivă, pentru că părţile, ştiind că actul lor va fi lipsit de efecte dacă nu respecta cerinţele legii, vor fi diligente să-l încheie cu respectarea tuturor condiţiilor legale de validitate;
– o funcţie represivă, sancţionând încălcarea săvârşită şi – o funcţie reparatorie prin care se asigura, pe de o parte, restabilirea ordinii de drept încălcate, iar pe de altă parte, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea sancţionată şi, uneori, adaptarea sau refacerea actului juridic prin înlocuirea de drept a clauzei ilegale cu clauza conforma dispoziţiei legale imperative. Posibilitatea că instanţă de judecata să dispună modificarea contractelor consumatorilor prin înlocuirea sau eliminarea clauzelor abuzive.
Înlocuirea/eliminarea clauzelor arătate anterior se impune, de asemenea, ca urmare a constatării caracterului abuziv al acestor clauze. Într-adevăr, conform celor învederate anterior, ca urmare a constatării nulităţii, prin funcţia reparatorie a acestei sancţiuni, instanţă de judecată poate să dispună adaptarea sau refacerea actului juridic (în cazul de faţă a contractelor de credit ale subsemnaţilor), prin înlocuirea de drept a clauzelor ilegale cu unele conforme dispoziţiile legale
imperative. În plus, art. 6 din Legea nr. 193/2000 statuează ca toate „Clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului”.
În consecinţă, consumatorii pot solicita instanţei să dispună: înlocuirea clauzei relative la dobânda, în sensul că dobânda contractuală este formată dinmarja fixa plus EURIBOR sau ROBOR; eliminarea clauzelor referitoare la comisionul de acordare credit, comisionul de administrare şi comisionul de urmărire riscuri; eliminarea clauzelor referitoare la garanţiile suplimentare.
Av. COLTUC MARIUS VICENTIU, www.coltuc.ro
