În 2011, într-un cartier mărginaș al Călărașiului, „Doi moldoveni”, la răsărit de str. Belşugului, lângă Capela Sfântului Lazăr, în Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” s-au așezat cununile de bârne de stejar ale unui monument istoric, strămutat din Transilvania: Biserica de lemn cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, din Sălciva, comuna Zam, judeţul Hunedoara.
Biserica (monument istoric Cod LMI-HD-II-m-A-03443,) adusă de la Sălciva are hramul Sfintei Parascheva, iar parohia în care s-a aşezat are numele aceleiaşi sfinte.
Biserica a fost strămutată la Călărași grație eforturilor neobosite ale regretatului muzeograf și colaborator de valoare al ziarului Obiectiv, profesorul Răzvan Ciucă (n. 25 martie 1947 – d. 18 august 2022 – profesor de istorie, muzeograf, etnolog și expert de patrimoniu din România, care s-a remarcat prin activitatea sa de inițiere și coordonare a Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia) și ale părintelui paroh Paul Tudorache.
Biserica, în care nu se mai oficiau slujbe din 1997, devenise în timp magazie, iar cei doi au trudit la strămutarea bisericii și la „reînvierea” acesteia în parohia călărășeană.
„În anul 2011, vara, biserica-monument istoric cu hramul „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Sălciva, a fost strămutată la Călăraşi, prin sârguinţa părintelui Paul Tudorache, nu puţin şi a mea, cu binecuvântarea Preasfinţiei Sale Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.” – scria, în 2017, în ziarul Obiectiv profesorul Răzvan Ciucă. – https://obiectiv-online.ro/renastere-prin-liturghie-2/
„O condică din anul 1799 face trimitere la această biserică în construcţie la acea perioadă, ea referindu-se la o cheltuială făcută pentru „cuie la biserica cea nouă”. Biserica este de plan dreptunghiular, cu absida altarului nedecroşată, poligonală, cu cinci laturi, iar pereţii sunt de proporţii monumentale.
Turnul-clopotniţă este aşezat pe pronaos şi era acoperită cu draniţă, astăzi fiind tablă. Pictura murală din biserică este o adevărată Biblie în imagini (s.n.), ea fiind realizată între anii 1807 şi 1812.
Zugravul bisericii a încasat la acea vreme pentru lucrarea efectuată 118 florinţi şi slănină ce costase 5 florinţi, după cum ne aminteşte condica de cheltuieli a şantierului.
Biserica a fost renovată ultima oară în deceniul trecut, atunci când prin îngrijirea acoperişului cu pante abrupte şi streaşini largi, s-a asigurat integritatea preţioasei picturi din biserică de o deosebită valoare istorică”
Pictura bisericii de la Sălciva reprezintă un capitol de artă medievală târzie. Aparţinând veacurilor XVIII – XIX, ansamblurile iconografice din bisericile de lemn transilvane reprezintă expresia unei veritabile sinteze, plămădită în mediul sătesc, între pictura barocizantă de factură medievală şi tradiţia picturii ortodoxe post-brâncoveană, filtrată prin viziunea frustă, dominată de gustul apocrif al artei ţărăneşti.
Despre istoria de peste două secole a acestui monument a scris profesorul Răzvan Ciucă în ziarul Obiectiv: https://obiectiv-online.ro/patimile-bisericii-de-langa-noi/
