Răspunderea penală a angajatorilor a existat de multă vreme în legislaţie, în cazul unor fapte considerate mai grave. Însă, o dată cu modificările din 2011 aduse Codului Muncii, această răspundere a fost extinsă şi în alte situaţii, nereglementate până atunci, inclusiv în cazul muncii „la negru”.
Din punct de vedere penal, răspunderea angajatorilor poate constă în obligaţia de plată a unei amenzi penale (în cea mai uşoară situaţie), dar şi în pedeapsa închisorii (în cazul celor mai grave fapte). Pentru reprezentanţii legali ai angajatorilor (de regulă, administratorii), cunoaşterea situaţiilor care ar putea atrage răspunderea penală a angajatorului este esenţială, deoarece ei sunt primii pasibili de închisoare în cazul săvârşirii anumitor fapte penale de către angajator.
Vezi mai jos pentru ce fapte şi cum răspund penal angajatorii care nu se conformează reglementărilor Codului Muncii. Desigur că, în afară sancţiunilor penale care pot fi aplicate angajatorilor în temeiul Codului Muncii, există şi o serie de alte sancţiuni penale aplicabile angajatorilor în cazul încălcării legislaţiei muncii, reglementate prin acte normative speciale.
Pentru ce fapte răspund penal angajatorii?
Codul Muncii califica mai multe fapte drept infracţiuni, cărora le atribuie sancţiuni mai uşoare sau mai grele, în funcţie de gravitatea lor. Iată care sunt acestea:
1. Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor/Închisoare între 3-6 luni sau amendă penală/
Sancţiunea se aplică dacă nu se face plata salariilor în 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de partea interesată
2. Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea în munca a unui salariat/Închisoare între 6-12 luni sau amendă penală
Hotărârile judecătoreşti privind reintegrarea salariaţilor sunt definitive după prima cale de atac; aşadar, dacă salariatul câştiga litigiul în prima instanţă (la Tribunal), el va trebui reintegrat după această fază, până la judecarea litigiului irevocabil (la Curtea de Apel) când va rămâne reintegrat sau va părăsi societatea, în funcţie de soluţia irevocabilă dată de această ultimă instanţă.
3. Stabilirea de salarii sub minimul pe economie, în mod repetat/Închisoare între 6-12 luni sau amendă penală
Stabilirea de salarii sub minimul pe economie, în mod accidental, este considerată doar contravenţie şi se sancţionează cu amendă.
4. Refuzul repetat al unei persoane de a permite accesul inspectorilor de muncă în unitate sau de a pune la dispoziţia lor documentele solicitate/
Închisoare între 6-12 luni sau amendă penală/Răspunderea pentru această faptă va reveni nu neapărat reprezentanţilor legali ai angajatorului, ci persoanelor care refuză efectiv accesul în unitate sau furnizarea documentelor solicitate.
5. Primirea la muncă a mai mult de 5 (cinci) fără încheierea de contracte de muncă (munca „la negru”)/Închisoare între 1-2 ani sau amendă penală/Primirea la muncă a până la 5 (cinci) persoane (inclusiv) fără încheierea de contracte de muncă este tot munca „la negru”, însă este considerată numai contravenţie şi sancţionata cu amendă.
6.Încadrarea în munca a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau nerespectarea dispoziţiilor legale speciale aplicabile în cazul minorilor/Închisoare între 1-3 ani sau amendă penală
7.Primirea la muncă a unei persoane cu şedere ilegală, cunoscând că aceasta este victima a traficului de persoane/Închisoare între 1-2 ani sau amendă penală
*Varianta agravantă: dacă munca prestată de o astfel de persoană este de natură să îi pericliteze viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoare de la 6 luni – 3 ani**Instanţă de judecată poate decide pe lângă pedeapsa principală şi aplicarea unor pedepse complementare (ex. pierderea dreptului angajatorului de a beneficia de fonduri publice pentru maxim 5 ani)
Atenţie: Codul Muncii sancţionează munca „la negru” (adică primirea persoanelor la muncă fără încheierea unui contract de muncă) şi mai sancţionează stabilirea salariilor sub minimul pe economie, însă nu sancţionează şi fenomenul muncii „la gri” (adică primirea la muncă a unui salariat, în baza unui contract de muncă, în schimbul acordării unui salariu real mai mare decât salariul „declarat oficial” în contractul de muncă). În cazul descoperirii muncii la gri, angajatorul poate fi totuşi sancţionat în baza legislaţiei fiscale şi obligat la plata unei amenzi, cât şi la plata taxelor, impozitelor şi penalităţilor aferente întregii sume plătite în realitate de angajator salariatului.
Cum intervine răspunderea angajatorului?
În funcţie de tipul infracţiunii, răspunderea angajatorului poate interveni în două moduri:
(1) numai dacă s-a făcut o plângere prealabilă împotrivă sa de către persoana vătămată (pentru infracţiunile de la punctele 1 şi 2 de mai sus); în aceste cazuri, dacă părţile se împacă, răspunderea angajatorului este înlăturată
(2) la punerea în mişcare a acţiunii penale din oficiu, de către autorităţile competente (pentru toate infracţiunile cu privire la care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, şi nu la cererea părţii vătămate).
Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU
