Pentru că mulţi dintre noi nu ştiu cum se repartizează mandatele de parlamentari în colegiile judeţene şi pentru că au existat mereu întrebări referitoare la faptul că cei clasaţi după locul 1 au primit mandatul în dauna câştigătorului vom prezenta cele mai importante informaţii privind alegerile din 9 decembrie. În materialul următor sunt folosite date din studiul realizat de Agenţia de Rating Politic.
Alocarea mandatelor de parlamentari se face având la bază metoda mixtă propoţională-majoritară, aşa cum este ea prezentată în Legea Electorala nr. 35/2008, la art. 47 şi art. 48. şi care se va aplica la alegerile din 9 decembrie 2012 după respingerea din această vară, de către Curtea Constituţională, a variantei exclusiv majoritare într-un singur tur.
Organizarea Parlamentului
România este împărţită în 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat, rezultând un Parlament cu 452 de mandate (sunt incluse şi mandate pentru „diaspora”). Suplimentar pentru organizaţiile minorităţilor naţionale sunt rezervate locuri în plus. De regulă sunt 18 astfel de organizaţii care acced în Parlament, astfel că numărul ajunge la 470 (452+18).
Metoda de alocare (pe scurt)
1.Fiecare partid primeşte în fiecare judeţ şi la nivel naţional, în funcţie de cota sa de voturi de la alegeri, în mod proporţional, conform unui algoritm clasic în practică politica (d’Hondt), un număr de mandate.
2.Aceste mandate naţionale sunt împărţite echitabil fiecărei circumscripţii (judeţ) şi fiecărui partid per judeţ.
3.Apoi, în fiecare circumscripţie (judeţ) pentru fiecare colegiu uninominal se alocă pe rând mandatele de la (2).
4. Mai întâi câştiga colegiile acei candidaţi care au avut mai mult de 50%+1 din voturi.
5. Apoi, pentru celelalte colegii rămase neocupate primesc mandate ceilalţi candidaţi, în ordine descrescătoare a numărului de voturi obţinut, până se epuizează colegiile şi mandatele ce se cuvin fiecărui partid conf.
Situaţii speciale, excepţionale, care în 2012 se întâlnesc în FOARTE MULTE circumscripţii şi colegii! Parlamentul României va avea 547 de mandate faţă de 470.
6. E posibil ca un partid să câştige într-un judeţ „din prima” cu 50%+1 mai multe colegii, chiar dacă depăşeşte numărul de mandate/colegii calculat la punctul (2) pentru acel partid în acel judeţ.
Foarte important: Toate aceste mandate/colegii îi rămân alocate pentru că au fost câştigate cu 50%+1!
7. În schimb, toate celelalte partide care sunt îndreptăţite să primească mandatele, le obţin CHIAR DACĂ toate colegiile sau majoritatea lor au fost DEJA ocupate de candidaţi câştigători „din prima” (50%+1)!
8. Astfel, se ajunge la situaţia ca un colegiu să aibă 2 câştigători sau chiar 3 (deşi legea în acest punct, cu privire la 2 sau 3, este vagă)!
9. Acesta e efectul direct al combinării metodei „majoritare” – „câştigătorul ia tot” – şi a celei proporţionale – care înseamnă că fiecare primeşte în Parlament o cotă propotionala cu numărul său de voturi. Cu alte cuvinte „toată lumea e mulţumită într-un fel”.
10. Consecinţa este că numărul de parlamentari creşte cu fiecare colegiu care este „dublat” în acest mod.
11. În 2008 a existat doar o excepţie la Arad unde Colegiul nr. 7 a avut doi deputaţi, unul de la PDL şi unul de la UDMR. De aceea în loc de 470 de parlamentari, Parlamentul a avut în legislatura 2008-2012 471 de parlamentari.
12. Aceste situaţii se petrec acolo unde un partid puternic câştigă într-un judeţ multe colegii „din prima” cu 50%+1, aşa cum este cazul în 2012 cu USL.
