Cu siguranţă nu este necesar să faci studii de specialitate pentru a constata că problema sărăciei este una dintre cele mai grave, având şi cauzele cele mai profunde pentru tot ceea ce se întâmplă, de atâta vreme, în România. Pe măsura trecerii timpului, gravitatea situaţiei devine tot mai vizibilă, sărăcia se adânceşte în condiţiile în care măsurile necesare pentru o potenţială relansare economică, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creşterea salariilor, toate implicând o nevoie de creştere a nivelului de trai nu sunt realizate, din păcate…
Cu toate acestea, cifrele pe care le dăm publicităţii sunt extrem de severe pentru că ele confirmă câteva realităţi foarte grave pentru situaţia din România. România este, în ultimii ani, una dintre cele mai sărace ţări din Europa! Am ajuns să ne situăm pe ultimul loc în condiţiile în care Bulgaria a avut şi are o creştere din acest punct de vedere, chiar dacă acum 10 ani situaţia părea în favoarea României…. Deşi, desigur, între România, Bulgaria şi celelalte ţări europene diferenţele sunt, în continuare, foarte mari! Cercetările scot în evidenţă că gradul de sărăcie al românilor se adânceşte, iar perspectivele pentru anul 2014 nu sunt nici ele prea fericite.
O hartă a sărăciei în România scoate în evidenţă faptul că judeţele în care situaţia este foarte gravă, din punctul de vedere al sărăciei, sunt situate în partea de Est a României, aici implicând atât Moldova, cât şi zone din Sudul Munteniei, chiar dacă (în mod cu totul paradoxal) la distanţe nu foarte mari de aceste zone se găsesc oraşe cum este municipiul Bucureşti, de exemplu, în care nivelul de trai cunoaşte cote substanţial avansate, în raport cu ceea ce se întâmplă în spaţiul judeţelor celor mai sărace. Dacă se ia în calcul criteriul beneficiului de venit minim garantat, constatăm că există judeţe precum Vaslui, Buzău, Mehedinţi, Dolj sau Teleorman care se clasează pe primele locuri la dimensiunea sărăciei şi, deşi beneficiază de suprafeţe agricole însemnate, majoritatea cetăţenilor nu pot beneficia de avantajele acestei plasări extrem de importante. În timp ce zonele industriale care asigurau un nivel de trai cât de cât decent, au dispărut, la rândul lor, în ultimii 20 de ani.
Pentru locuitorii de la ţară, proprietatea fărâmiţată a terenurilor este, la rândul ei, o explicaţie a sărăciei care cuprinde satele româneşti, dar subdezvoltarea zonei rurale are şi cauze mult mai profunde. În egală măsură una dintre cauzele şi explicaţiile situaţiei foarte grave care există în aceste zone în privinţa sărăciei se află în directă legătură cu situaţia educaţiei. Dacă suprapunem harta educaţiei peste harta sărăciei, vom constata că există similitudini vizibile. Desigur, există o serie de explicaţii, dar în egală măsură, pot exista şi soluţii, iar noi nu trebuie să avem doar un rol de simpli constatatori!
Dincolo de rezultatele macroeconomice şi soluţiile acestor dimensiuni, este evident că pentru rezolvarea problemei sărăciei trebuie asigurate, în primul rând, locuri de muncă! Pentru spaţiul rural soluţia este legată de dezvoltarea spaţiilor rurale, iar din acest punct de vedere s-au cheltuit foarte mulţi bani, de-a lungul timpului, pentru proiecte care nu au adus mare lucru pentru viaţa oamenilor de la sate! Desigur, există şi mulţi locuitori proveniţi din mediul rural care s-au pomenit orfani de economie, de industrie, de locuri de muncă, de o existenţă firească, oameni ale căror perspective nu mai există de foarte mulţi ani! Aceştia îngroaşă rândul săracilor de la oraşe, ei neavând nici o motivaţie pentru a se întoarce acasă, în spaţiul rural, chinuindu-şi şi copiii care, la rândul lor, termină câte şcoli reuşesc să termine fără nici o altă perspectivă…
În egală măsură se poate afirma, fără frica de a comite o eroare, că spaţiile cele mai sărace sunt cele care nici nu se pot dezvolta numai printr-o simplă intervenţie în agricultură, fiind necesare proiecte importante pentru evoluţia zonelor respective, prin abordarea de proiecte de interes economic ce nu pot fi rezolvate numai cu forţele locale.
Românii ocupă, încă, un loc pozitiv la nivelul de trai datorită cifrelor proprietăţii, ei beneficiind, majoritatea, de apartamentele pe care le-au moştenit de la regimul socialist şi pe care le-au cumpărat la preţuri simbolice. Dar dacă se dau la o parte aceste proprietăţi şi se iau în calcul cifrele exacte ale nivelului de trai, situaţia va fi, cu siguranţă şi mai gravă pentru sărăcia din România!
De parcă situaţia nu ar fi fost suficient de gravă prin involuţia economică a ţării care a pierdut peste 1200 de unităţi economice, în ultimii 24 de ani, s-a adăugat tuturor acestor cauze majore şi criza economică, ea aducând în situaţie de a da piept cu sărăcia şi o parte din potenţiala clasă mijlocie ce părea a începe să se dezvolte în România la jumătatea anilor ’90.
Din toate aceste puncte de vedere, denunţarea situaţiei actuale şi concentrarea pe rezolvarea problemelor economice, pe viaţa românilor, reprezintă un atribut fundamental necesar oricărui proiect politic ce poate fi aplicat în România, în tot acest timp.
Vom denunţa sărăcia din România şi vom căuta soluţii pentru că o simplă constatare a situaţiei existente în ţară nu este suficientă!
DEPUTAT PP-DD DE CĂLĂRAŞI, MARIA DRAGOMIR
