Anul 2016 a fost unul cum nu se poate mai bun pentru Clubul Sportiv Municipal Călăraşi, cu un număr record de medalii obţinute de sportivii călărăşeni, 127 la număr, dar şi realizări în plan investiţional, fiind finalizată Sala de Box ce a primit numele arbitrului internaţional de box, Ioan Damian. Despre ceea ce şi-au propus pentru acest an, directorul CSM, Dumitru Chirilă, ne-a spus în interviul acordat pentru Obiectiv.
Rep: V-aş ruga să faceţi, pentru început, o restrospectivă a anului trecut în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de sportivii CSM Călăraşi.
D.C.: Clubul Sportiv Municipal Călăraşi, prin structura organizatorică, prin înălţimea obiectivelor de performanţă asumate în fiecare an, şi deci şi pentru anul 2016, prin rezultatele remarcabile obţinute, a devenit, pe departe, cea mai importantă structură sportivă din municipiul Călăraşi, ajungând vârful de lance al performanţei sportive călărăşene.
Valoarea CSM Călăraşi este dată de numărul mare de secţii sportive pe ramură de sport, respectiv atletism, baschet, box, canotaj, kaiac-canoe şi lupte-libere, secţii în care se pregătesc 354 sportivi, înscrişi în club, cu gândul la finalele campionatelor naţionale şi în mod deosebit la marile competiţii europene şi mondiale.
Valoarea şi importanţa CSM Călăraşi sunt date de dimensiunea obiectivelor de performanţă stabilite pentru fiecare an (84 de medalii în anul 2016) şi în mod deosebit de rezulatele sportive de excepţie obţinute de sportivii şi antrenorii clubului.
În anul 2016, prin centrarea activităţii pe rezolvarea problemelor de zi cu zi ale sportivilor şi printr-o muncă de calitate, CSM Călăraşi a obţinut un număr record de 127 de medalii la Campionatele şi Concursurile Naţionale şi Internaţionale, dintre care 34 de medalii de aur, 50 de medalii de argint şi 43 de medalii de bronz, la absolut toate categoriile de vârstă.
Referitor la aceste deosebite rezultate, pe noi toţi ne încearcă un sentiment de bucurie şi de mândrie, dar şi de responsabilitate pentru ce va urma. Ne încearcă un sentiment de mândrie ca municipiul şi judeţul Călăraşi se îmbogăţesc cu fiecare medalie adusă acasă de sportivii noştri. Dar pentru că bucuriile sunt de scurtă durată şi activitatea sportivă e un foc continuu, fără să minimalizăm rezultatele din 2016, este clar că în 2017 o vom lua de la capăt, având în continuare nevoie de sprijinul susţinut al autorităţilor locale, sportivii campioni oferind prin rezultatele lor imaginea în ansamblu Calarasiului.
Rep: Care au fost sporturile care au reuşit o creştere anul trecut şi care sunt sportivii pe care mizaţi pentru obţinerea de rezultate bune în 2017?
D.C.: Cea mai performantă secţie sportivă a fost cea de Canotaj, care a obţinut un număr de 53 de medalii, inclusiv 3 medalii la Campionatele Europene, prin Adriana AILINCĂI, Lidia ROMAN şi Mădălina CAŞU, 2 locuri 5 şi un loc VII la Campionatele Mondiale şi o medalie de argint la Campionatele Balcanice. Un număr de 12 canotori au fost selecţionaţi în loturile naţionale. Pentru anul 2017, avem obiective de participări şi medalii la Campionatele Mondiale, Europene şi Balcanice, cel puţin, prin canotorii Adriana AILINCĂI, Lidia ROMAN, Alexandru CHIOSEAUA, Ştefan SANDU şi Alin CRĂCIUN.
Pe locul II s-a clasat secţia de Box cu 44 de medalii, cu 3 participări la Campionatele Europene şi o participare la Campionatele Mondiale, prin Jean CRISTEA, Cosmin DIMA, Tavi DOBRE şi prin Florin ŞCHIOPU. 5 sportivi au fost selecţionaţi în Loturile Naţionale de BOX.
Rezultate foarte bune aşteptam în 2017, inclusiv la Campionatele Europene, de la Marian ION, Daniel COSTEA, dar şi de la Florian ŞCHIOPU, George CEPARU şi Tavi DOBRE.
Pe locul III s-au clasat Luptele cu 18 medalii şi cu 4 sportivi selecţionaţi în Lotul Naţional, pe locul IV Atletismul, cu 9 medalii şi 3 sportivi la lot şi pe locul 5 Kaiac Canoe, cu 3 medalii şi 3 sportivi la Lotul Naţional.
Obiective de mare performanţă mai avem prin luptătorul Mihai PALAGHIA, care deja a câştigat pe 19 februarie a.c., la Timişoara, medalia de aur la categoria 86 kg, U23, şi se pregăteşte pentru Campionatele Europene de Juniori dar şi de U23, prin atleta Denisa LUCA, care a obţinut deja aurul la Campionatul Naţional de senioare de la Bucureşti din data de 18 februarie, dar şi prin atleţii Florin BIRO şi Samuel BUCŞE, şi prin kaiaciştii Adrian BUDILEANU, Cătălin BURLACU şi Emanoil MOISE, care au avut o creştere spectaculoasă în ultimul timp şi se pregătesc cu multă abnegaţie. Şi mai sunt mulţi alţi sportivi ai clubului de la care aşteptam confirmări.
Rep: La sfârşitul anului trecut aţi bifat finalizarea lucrărilor la Sala de Box. Pentru anul acesta aveţi în vedere şi alte investiţii asemănătoare pentru alte secţii?
D.C.: Până în anul 1990, judeţul Călăraşi a fost ultimul judeţ din România în clasamentul sportiv pe judeţe, clasament întocmit de către Consiliul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport – fostul for tutelar al sportului român, în baza rezultatelor de performanţă din anii respectivi! Judeţul Călăraşi, judeţ nou înfiinţat în anul 1981, era în acel moment judeţul cu cele mai puţine baze sportive, pe cap de locuitor, din România şi cu cei mai puţini antrenori calificaţi. Până în anul 1990, niciun sportiv legitimat la vreun club sportiv din Călăraşi nu a obţinut vreodată niciun fel de medalie la vreo competiţie internaţională oficială şi nici măcar vreo „amărâtă” de medalie de bronz la vreun campionat naţional de seniori. Cel mai îndrăzneţ obiectiv de performanţă al puţinilor antrenori de la CSS Călăraşi, singurul club de aşa-zisă performanţă din Călăraşi, era depistarea, iniţierea unor copii şi eventuala lor promovare la vreun club universitar. Până în 1990, orice antrenor din Călăraşi care reuşea să promoveze vreun sportiv la Steaua sau Dinamo Bucureşti se considera împlinit. În aceste condiţii, la vârsta de 30 de ani, am fost numit director al sportului din Călăraşi în februarie 1990, imediat după Evenimentele din Decembrie 1989, în urma unor alegeri libere pentru funcţia de director al judeţului Călăraşi, alegeri la care au participat antrenorii şi profesorii de sport şi cei mai buni sportivi pe ramură de sport din acel moment.
– Deşi am preluat judeţul Călăraşi pe ultimul loc din România, cu o mare doză de optimism, noi oamenii de sport din Călăraşi, de la acea vreme, „ne-am suflecat” mânecile şi ne-am pus pe treabă, cu modestie, cu seriozitate şi cu o îndârjire drăcească, temperând festivismul vechiului regim şi trecând la o abordare pragmatică.
– Într-o perioadă în care toţi oamenii de sport din ţară se plângeau că a dispărut arderea, pasiunea, că a dispărut parcă dorinţa de performanţă, că nu mai sunt oameni de valoare, în sportul românesc, dispuşi la eforturi totale şi la sacrificii, că s-a restrâns aria de selecţie, că nu se mai găsesc copii de excepţie, că au dispărut sau sunt tot mai puţini căutători şi şlefuitori de talente, am reuşit, prin eforturi şi dăruire, să obţinem, împreună cu puţinii şi puţin experimentaţii antrenori din Călăraşi – cărora le-am insuflat curaj, încredere şi exemplu personal – rezultate la care nimeni nu a visat vreodată în Călăraşi.
Acest lucru a fost posibil datorită înfiinţării Clubului Sportiv Municipal Călăraşi, club care, iniţial, era doar o foaie goală de hârtie, fără niciun fel de bază sportivă, fără antrenori, fără sportivi. Şi printr-un management performant, CSM Călăraşi a crescut de la an la an mai ceva ca „Prâslea cel voinic”, într-o perioadă când foarte multe cluburi sportive s-au desfiinţat ori şi-au redus drastic bazele sportive şi numărul de sportivi şi de secţii sportive.
Cu material de construcţie obţinute din donaţii şi sponsorizări şi cu un volum uriaş de muncă de calitate, efectuată în cea mai mare parte în regie proprie, cu angajaţii clubului, cu antrenori şi chiar sportivi, cu ajutorul substanţial al Primăriei Călăraşi şi cu foarte mult entuziasm, am reuşit până în anul 2016 să dăm clubului unele baze sportive la standarde europene.
Astfel, am reuşit să transformăm o dărăpănătură de hotel, fost cuib de oameni ai străzii, într-un complex sportiv hotelier modern numit Hotel Sport, o bază sportivă strategică pentru club, cu 62 de locuri de cazare în condiţii decente, cu cantină sportivă pentru sportivii proprii şi ai loturilor naţionale. În cadrul Hotelului Sport am amenajat un Centru de Canotaj, cu toate dotările şi aparatură necesară, cu vestiare încălzite, cu sală de forţă, cu duşuri cu apă caldă şi saună. Şi din „cauza” acestor condiţii, canotajul a obţinut în ultimii ani numeroase medalii la Campionatele Europene, Mondiale şi Balcanice, multe din ele chiar de aur.
Am mai reuşit să ne construim singuri şi să ne dotăm o foarte bună Sală de Lupte, de cca 500 mp, în Stadionul Municipal Călăraşi şi, după cum aminteaţi, la sfârşitul anului 2016 am finalizat, cu ajutorul Primăriei Călăraşi, şi le mulţumim din suflet, lucrările de amenajare a unei superbe Săli de Box, cum puţine sunt în România.
Da, şi pentru anul 2017 ne-am propus, dacă vom găsi resurse financiare, reparaţii capitale la hangarul nautic al secţiei de canotaj şi ne-am mai dori să efectuăm reparaţii capitale la instalaţia de iluminat a Sălii Sporturilor.
Rep: Mai sunt interesaţi copiii din Călăraşi de practicarea sporturilor. Aveţi o strategie de a atrage tinerii către CSM Călăraşi?
D.C.: Un recent sondaj al UEFA (Kantar Media, mai 2016) despre practicarea sportului în România ne aduce cifre neliniştitoare, care susţin stadiul de ţară subdezvoltată sportiv. Cele mai alarmante cifre sunt cele ale participării la sporturi: 31% dintre copii nu au practicat niciun sport în ultimele 12 luni. La adulţi, situaţia este la fel de precară: 32% dintre bărbaţi şi 46% dintre femei nu au făcut niciun fel de mişcare în ultimul an. Spre comparaţie, în Europa, „inactivii” nu depăşesc 20%. Deci, de unde să fim un neam de performeri dacă nu facem sport, sportul naţional la români devenind grătarul cu mici… De unde să vină rezultatele şi mândria victoriilor româneşti dacă nu avem o cultură, o educaţie sportivă!?
Cu asemenea statistici şi cu rezultatele catastrofale obţinute de România la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, putem spune că nu există, în România, o bază de selecţie, o cultură a sporturilor olimpice şi nici o pasiune pentru acestea, deşi aşteptările românilor de a vedea mereu tricolorul sus sunt foarte mari.
În ciuda acestor statistici, CSM Călăraşi acordă o prioritate deosebită depistării copiilor cu predispoziţii speciale pentru sport. Antrenorii noştri au obligaţia să „perieze” de cel puţin 2 ori pe an toate şcolile din Călăraşi şi, când este posibil, şcolile din judeţ şi chiar din afară judeţului.
Şi, revenind la copiii noştri, ei, la 14 ani, sunt puşi să aleagă între şcoală şi sport, chiar dacă pe plan mondial, statistic, 95% din „Fortune 500”- cei mai puternici 500 de oameni ai planetei- au făcut sport la viaţa lor într-o formă sau alta. Da, sportul este un mijloc important de educaţie şi poate aduce unei naţiuni sportive mai mult decât un simplu „entertaiment”. Sportul îţi dă, încă din clasa I, nişte valori pe care le poţi câştiga pe viaţă. Nu te învaţă cum să scrii sau să citeşti, dar te învaţă cum să fii OM, îţi dezvoltă calităţile de a te adapta, de a trăi şi a munci în echipă, de a învăţa ce înseamnă fair-play, de a şti să câştigi sau să pierzi, de a fi responsabil, să nu te opreşti când simţi că, aparent, nu mai poţi şi să continui, a nu te opri fiind deja pasul către performanţă. Şi sportul te mai învaţă, într-un mediu fără scurtături, să găseşti drumul corect, să-ţi planifici şi să obţii succesul. Iar cine are succes în sport are toate aceste calităţi pe care le poate traduce în viaţă. Ca strategie, orientarea noastră este pe sportiv şi nevoile fiecăruia, pentru că el face sportul românesc, el este cel care, în ultimă instanţă, da imagine.
Rep: Cum caracterizaţi colaborarea cu autorităţile locale şi judeţene?
D.C.: Viaţa de sportiv de mare performanţă nu e uşoară, dar atunci când suntem victorioşi totul este minunat şi nu ne mai amintim cât de mult am muncit, câte sacrificii am făcut, cât de greu ne-a fost. Şi este minunat că, la reuşitele noastre, a participat toată suflarea călărăşeană, sponsori, mass-media, Consiliul Local Municipal Călăraşi, Primăria Călăraşi, Consiliul Judeţean Călăraşi, şi mulţumim tuturor, pentru că, pe lângă suportul financiar, ni s-a asigurat şi energia sufletească necesară. Tuturor le mulţumim pentru sprijin şi încurajări şi ne angajăm că ne vom spori eforturile pentru a fi şi mai buni, pentru a valorifica toate resursele de performanţă, pentru a face din Călăraşi un loc unde ne este drag să muncim şi să trăim.
Rep: La final, vă rog să adresaţi un gând sportivilor din Călăraşi
Îi iubesc şi îi respect pe micii noştri mari campioni şi pe antrenorii lor, care, pregătindu-se zi de zi cu dăruire şi pricepere, au reuşit prin evoluţii şi rezultate să umple sufletele de bucurie şi de mândrie tuturor călărăşenilor. Aceşti sportivi şi antrenori merită toate laudele şi preţuirea noastră, suntem mândri de ei şi, în faţa lor, nu avem altceva mai bun de făcut decât să ne înclinăm şi să-i asigurăm că sunt foarte importanţi pentru Călăraşi, că sunt cei mai buni ambasadori pentru noi. Şi îi mai asigurăm că dorim să facem orice este nevoie şi stă în puterea noastră pentru a-i ajuta să exceleze, să strălucească.
