Respingerea amendamentului privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu suma de 1 miliard de lei pentru achitarea despăgubirilor de secetă la culturile de primăvară în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a creat nemulțumire printre agricultori. Printre cei care au votat împotrivă s-a aflat și deputatul călărășean Emil Dumitru, care însă a ținut să-și argumenteze poziția în cadrul unei conferințe de presă.
„Am vrut să spun lucrurile astea pentru că în spațiul public au apărut foarte multe supoziții. Eu sunt un om asumat, nu vreau să vând iluzii fermierilor, nu vreau să mă fac că nu votez. Să știți că și abținerea înseamnă tot un vot împotrivă. Și nu cred că este sănătos dacă oameni tineri sau noi în politică doar fac niște calcule politicianiste, ieftine din a ieși bine dintr-o situație conjuncturală care, sigur,că mie nu-mi este comodă, și trebuie să recunosc că aș fi votat cu două mâini să avem mai mulți bani la agricultură. Cauza este lipsa de strategie, de investiții în infrastructura de irigații de până acum.” – Emil Dumitru, deputat PNL Călărași.
Președintele interimar al PNL Călărași, deputatul Emil Dumitru, a explicat că principalul motiv pentru care nu a votat acest amendament a fost lipsa resurselor bugetare pentru plata despăgubirilor.
„Din păcate, resursele bugetare pe care le are la dispoziție Ministerul Agriculturii, astăzi, când discutăm, nu prevăd și sumele necesare despăgubirii fermierilor care au înființat culturi agricole în primăvara anului 2020 și anume la culturile de porumb și floarea soarelui, motiv pentru care nu puteam să votez un amendament care nu avea identificată și suma de unde am fi putut să avem alocările respective.
Asta nu înseamnă că eu, în calitate de deputat de Călărași, nu voi încerca să găsim soluții, așa cum am găsit și în anul 2020 când eram secretar de stat, și dacă vă aduceți aminte, la începutul anului 2020, aceleași discuții le-am avut legate de sumele nesatisfăcătoare aflate în bugetul MADR la Cap. 40 Subvenții, ajutoare de stat și la sfârșitul anului când ne uităm în execuția bugetară a ministerului am constatat că am plătit peste 2,5 miliarde lei despăgubiri în cuantum de 940 de milioane de lei la culturile de toamnă și alte forme de sprijin sectoarelor aflate în dificultate urmare a pandemiei de Covid-19.
Din discuțiile tehnice pe care le-am purtat atât cu ministrul Agriculturii cât și cu primul ministru al României, se caută o soluție pentru a găsi sume de bani necesare pentru ca fermierii să fie despăgubiți, legat de calamitățile pe care le-au suferit în 2020.
Dar trebuie să vă spun ce le-am spus și colegilor din cadrul Comisiei pentru agricultură. Din perspectiva altor state membre, acest mecanism de gestionare a riscurilor e cu totul diferit. Dacă în fiecare an vom sta să apelăm la bugetul de stat, cu siguranță nu vom avea sumele necesare în fiecare an pentru despăgubiri. În Europa, este un mecanism mult, mult avansat prin care, pe baza unui Fond mutual, unde fermierii plătesc contribuții în raport de culturile pe care le înființează, statele membre despăgubesc fermierii la 1 euro plătit cu 60 de eurocenți sunt plătiți din bugetul european. Asta e o soluție cu adevărat fezabilă pe care România ar fi trebuit s-o adopte încă din 2014.
Am avut un Fond multual, și există legislație specifică, și în data de 26 iulie 2018, fostul ministru al Agriculturii a luat din sumele destinate Fondului mutual care era bugetat la aproximativ 400 de milioane de euro și le-a alocat către alte măsuri. Adică, mai pe scurt și pe înțelesul tuturor, dacă astăzi am fi avut acest mecanism de gestionare a riscurilor viabil, practic statul, sarcina administrativă a statului n-ar fi fost de 1 miliard de lei, ar fi fost doar 40% din sume pe care o parte din ele le plăteau fermierii cu titlu de contribuție la Fondul mutual, o parte asiguratorie și o parte venea din bugetul FADR de la Uniunea Europeană.”, a declarat deputatul călărășean
Dumitru a anunțat că la nivelul Ministerului Agriculturii au fost identificate două soluții prin care agricultorii să fie sprijiniți.
„Avem două mecanisme pe care le vom pune în aplicare. Sistemul AGRI INVEST, cum a fost IMM INVEST, destinat exclusiv fermierilor, cu o garantare de 1 miliard de lei a creditelor pe care aceștia le contractează și vor avea prioritate acei fermieri care se află în dificultate și fac dovada că au procese verbale de calamitate, adică credite garantate 100% de FGCIMMM cu dobândă subvenționată.
Pe de altă parte mai e și mecanismul de eliberare a unor adeverințe din partea APIA pentru suprafețele pentru care sunt procese verbale de calamitate pe credite de angajament, ulterior urmând ca într-un acord tripartit Bănci – Fond de garantare – MADR, prin APIA să li se vireze băncilor sumele cu care au creditat fermierii.
Practic, să găsim o soluție în care pe perioada anului când se întregesc resursele bugetare să fie alocate sume pentru despăgubiri pe un astfel de mecanism.”
