Rodica Zaharia. Ion Stan, directorul executiv al Camerei Agricole Călăraşi, unitate aflată în subordinea Consiliului Judeţean Călăraşi, a făcut, în cadrul unei conferinţe de presă, câteva precizări legate de activitatea instituţiei pe care o conduce. Camera Agricolă Călăraşi funcţionează în baza HG 1609 / 2009 ca instituţie publică descentralizată cu personalitate juridică. În cadrul unităţii funcţionează cinci compartimente şi anume: relaţii publice şi comunicare, buget-finanţe-contabilitate şi venituri proprii, compartimentul de instruire şi pregătire profesională, cel de extensie, consultanţă şi promovarea formelor asociative şi un compartiment de implementare şi evaluare proiecte. Activitatea se desfăşoară şi în cadrul celor nouă Camere Locale funcţionale la nivelul localităţilor Călăraşi, Olteniţa, Lehliu, Căsciorele, Luica, Borcea, Frăsinet, Grădiştea şi Ulmeni.
„Prin activitatea Camerei Agricole asigurăm informarea şi consultanţa agricultorilor prin întâlniri cu grupuri de producători, organizăm simpozioane şi seminarii de dezvoltare, organizăm loturi demonstrative şi demonstraţii practice, târguri şi expoziţii şi facem diverse acţiuni de popularizare prin mass-media. De asemenea, elaborăm proiecte de dezvoltare rurală, furnizăm formare profesională de specialitate, sprijinim organizarea şi consultarea formelor asociative în agricultură şi asigurăm asistenţa tehnică de specialitate”, menţionează Ion Stan.
Domnia sa mai spune că, în acestă perioadă, se lucrează la întocmirea proiectelor pe Măsura 1.2.1. privind modernizarea exploataţiilor agricole, cu dimensiuni cuprinse între 2 şi 50 de unităţi. La acest capitol, Camera Agricolă are în lucru şase proiecte, funcţionarii lucrând intens la finalizarea acestora, având în vedere că sesiunea se apropie de final, 18 iulie fiind ultima zi de depunere.
Aceeaşi sursă mai punctează faptul că printre activităţile Camerei Agricole se numără şi cea de promovarea a normelor de ecocondiţionalitate. Mai precis, beneficiarii de sprijin financiar din fonduri europene şi de la bugetul naţional trebuie să cunoască şi să respecte normele de ecocondiţionalitate, respectiv bunele condiţii agricole şi de mediu, cerinţe legate de gestionarea unor materii care se folosesc în agricultură, respectiv îngrăşăminte şi pesticide, dar şi cerinţe legate de aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi, aspecte care, peste doi ani de zile, fiecare exploataţie agricolă va trebui să le îndeplinească, altfel nu vor mai putea accesa fonduri europene. În prezent, acest lucru este făcut gratuit de către Camera Agricolă, cei 16 specialişti ai instituţiei aflându-se permanent pe teren.
„Specialiştii noştri au zilnic întâlniri în teren. Este o muncă titanică, având în vedere că avem aproximativ 20.000 de exploataţii agricole înregistrate la nivelul judeţului Călăraşi”, a precizat în acest sens, Ion Stan.
Bugetul Camerei Agricole pe anul în curs este de 767.000 lei, ceea ce înseamnă cheltuieli salariale de 623.000 lei, întreţineri şi alte cheltuieli 144.000 lei. Cu toate că o parte din bani vin, prin subvenţie, de la Bugetul de Stat, alţi bani se strâng din şcolarizările pe care Camera Agricolă le face în mai multe domenii: apicultură, legumicultură şi agricultură.
„Anul acesta am şcolarizat în jur de 280 de persoane. Am avut 2 clase pentru tractorişti, 1 clasă de agricultori, 2 clase de apicultori şi 3 clase de horticultori. Am avut cerinţe mari pentru horticultori pentru că foarte mulţi îşi doresc să-şi facă sere. Media de vârstă a cursanţilor este între 24 şi 37 de ani, iar în ceea ce priveşte costul acestor cursuri, pot să vă spun că sumele sunt între 350 şi 500 de lei/persoană, durata de instruire fiind de 3 luni. Majoritatea celor care s-au înscris au un loc de muncă stabil, dar nu au calificări în meseriile respective. Cu privire la cei care instruiesc cursanţii, în marea lor majoritate sunt specialiştii Camerei Agricole, doar pentru apicultură am apelat la unităţi care au acest gen de specialişti”, a mai menţionat Ion Stan, directorul executiv al Camerei Agricole Călăraşi.
De asemenea, se intenţionează accesarea unui proiect finanţat din fonduri europene, un proiect cu adresabilitate către micii producători de legume şi fructe.
„Dacă voi reuşi, anul acesta, să atrag cel puţin 2 milioane de euro, din fonduri europene, voi fi mulţumit, lucrăm în acest sens şi sper că vom reuşi. Vrem să strângem unii producători, să-i cooptăm în mici forme asociative, să putem să dezvoltăm partea de legume şi fructe a micilor fermieri pentru a le crea facilităţi în dezvoltarea acestui segment, de la producerea produselor şi până la vânzare. Anul acesta lucrăm la acest proiect să-i dăm o formă finală, probabil va fi un proiect regional, chiar am discutat cu alţi colegi din patru-cinci judeţe să colaborăm în acest sens.”
