Cristian Dumitru, Muzeul Municipal Călărași. Ar fi putut fi poate mai mult sau poate mai puțin decât este azi. Municipiul Călărași este însă, acum, chintesența îngemănării momentelor de pace cotidiană (specifice orășelelor de provincie) cu perioade de cumpănă greu de imaginat pentru un loc așa de retras și de liniștit.
Călărașii au fost martori și vizitelor regilor, oamenilor politici și artiștilor de talie națională și internațională, dar și pustiirilor aduse de războaie, bolilor nimicitoare de popoare și distrugerilor (voite sau întâmplătoare), care au trimis în întunericul uitării generații întregi.
În toate acestea, nu unicitatea este cheia, căci astfel de fapte vor fi lăsat cu siguranță urme, de-a lungul istoriei, și peste alte așezări din țară și din lume.
Ce ne interesează (sau ar trebui să ne intereseze) este că toate acestea s-au petrecut pe locurile natale, s-au întâmplat înaintașilor noștri și, prin ele, s-a conturat forma, caracterul și esența a ceea ce reprezintă azi comunitatea călărășeană.
Dintre toate momentele (bune și mai puțin bune, care au modelat urbea și pe locuitorii ei), ziua de 24 septembrie din urmă cu 170 de ani a reprezentat unul dintre punctele de cotitură.
Eliberarea orașului, pe care o sărbătorim la 24 septembrie, n-a fost însă o luptă de-o zi, de-o lună sau de-un an. Ea a venit să încununeze eforturile și sacrificiile a generații întregi de locuitori din toate păturile sociale și să dezvăluie caracterul vizionar, altruist și just al unuia dintre cei mai valoroși cârmuitori pe care i-a avut Țara Românească, domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei.
Sunt multe orașe în țară a căror istorie și dezvoltare au fost influențate în mod determinant de către domnitorul școlit, versat în demnități publice îndeplinite cu dedicație și apreciat deopotrivă și de apropiați, și de adversari.
Cheiul Brăilei, care a adus prosperitate orașului, Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, unde a fost cântat pentru prima dată imnul „Deșteaptă-te, române!”, Giurgiu, legat pentru prima oară direct de București printr-un drum modern, localitățile Calafat și Turnu Severin, ridicate la rang de orașe, Valea Prahovei, deschisă tuturor prin drumul de la București la Predeal sunt numai câteva dintre exemple.
Două sunt însă locurile care au rămas însemnate, chiar și numai temporar, cu însuși numele binefăcătorului lor. Unul este parcul bucureștean Cișmigiu, ale cărui alei au rămas până azi așa cum le-a dorit domnitorul Barbu Știrbei și care, în vremea sa, s-a numit Grădina Știrbei Vodă.
Celălalt loc care a ales, în semn de deosebită prețuire, să-i poarte numele, a fost micul târg al Călărașilor, pe care nu numai că l-a eliberat din robia datoriei în care se găsea de peste un veac, dar l-a și ajutat să crească și să se modernizeze.
Municipiul Călărași este reper al uneia dintre primele rute poștale valahe, sălaș al primului serviciu de sănătate publică din Țara Românească (lazaretul – carantină de la 1784), gazdă de aproape trei veacuri a unuia dintre cele mai vechi târguri din Câmpia Română, loc natal sau cămin al unor personalități de talie națională, europeană și mondială precum:
Maria Cuțarida Crățunescu (prima femeie medic din România)
Pompei Samarian (medic, autor al unei lucrări istorice premiată de Academia Română)
Eugen Cialîc (cunoscut ca „primarul cultural”, proprietar al celui mai citit ziar de provincie din România în perioada interbelică, ziarul Pământul)
Vasile Culică (avocat, istoric, publicist și unul dintre întemeietorii Muzeului de Istorie din Călărași)
Aurel Elefterescu (avocat, întemeietorul primului teatru amator cu program permanent din România)
Dan Mateescu (profesor universitar emerit, membru al Academiei Române, fost șef al Catedrei de Construcții metalice din Universitatea Politehnică Timișoara)
Virgil Bădulescu (general al Armatei Române, întemeietor al Vânătorilor de Munte și al Institutului Național de Educație Fizică și Sport – al cincilea din Europa și al zecelea din lume la acea vreme)
Mihail Vulpescu (tenor al Operelor din Paris, Monte Carlo și Cannes și profesor la Conservatorul din București)
Nicolae Bănescu (bizantinolog, ucenic al marelui Nicolae Iorga)
Ștefan Bănică (îndrăgit actor și cântăreț)
Vasile V. Stanciu (avocat, diplomat, profesor și consultant ONU, considerat cel mai important criminolog european și părinte al domeniului victimologiei în Franța, precum și mulți alții.
Deși este ca un diamant ce mai are încă multe fațete de dezvăluit, o parte importantă din strălucirea de astăzi a municipiului Călărași izvorăște din ziua de 24 septembrie a anului 1852.