Marius Lotrea
Mesajul transmis de premierul Victor Ponta este clar, anul acesta trebuie modificată Constituţia pentru a se putea face regionalizarea cât mai rapid. Fără această nouă noţiune administrativ teritorială prevăzută de Constituţie nu se poate face nimic. În Constituţia revizuită se va menţiona că România este împărţită din punct de vedere administrativ- teritorial în judeţe şi regiuni. Chiar dacă chestiunea perioadei de realizare a regionalizării a fost depăşită, o nouă temă provoacă discuţii aprinse. Una dintre problemele actuale ale procesului de regionalizare îl reprezintă stabilirea capitalelor regionale, un rol important avându-l influenţa preşedinţilor de Consilii Judeţene la nivel decizional, fiecare dorind ca viitoarea capitală fie în judeţul său. Pentru a detensiona situaţia, premierul Victor Ponta o soluţie de compromis, în primă fază să nu existe o singură capitală, ci să existe un centru politic, unul economic, un altul cultural. Discuţia privind capitalele se poartă pe două planuri, să fie în judeţele cele mai dezvoltate (Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Iaşi, Braşov, Cluj, Timişoara, Craiova) ori în cele mai puţin dezvoltate (Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi).
Recent, în cadrul unei întâlniri cu presa călărăşeană, Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia şi-a exprimat punctul de vedere privind alegerea capitalelor, afirmând că este puţin anacronic să se discute în acest moment doar de stabilirea capitalelor. „Eu nu cred în capitale fizice şi nu cred că este cea mai importantă temă în perioada asta. E ca şi cum noi încercăm să ne strângem 10 oameni, să facem o echipă de fotbal, dar fiecare se gândeşte de la început, înainte să vină în echipa asta, eu vreau să fiu căpitanul. Şi asta este o chestie. Sunt câteva oraşe destul de vocale. Eu, dacă aş fi un locuitor al regiunii, aş vrea să-mi demonstreze de ce aş vrea să fie acolo. Să-mi arate că a făcut nişte proiecte, că a avut nişte iniţiative în perioada anterioară, asta cred că aşteaptă oamenii. Nu să aştept să-mi spună că am Dunărea sau am autostradă sau ştiu eu ce fabrică. Şi cred că semnalele au fost destul de clare. Regiunile vor rămâne astea opt, deci nu există altă cale de întoarcere. Că vor fi administrative, vor rămâne opt regiuni de dezvoltare. Vă spun că este o cerinţă destul de importantă şi din ţară şi din afara ţării. În primul rând, cred că ar trebui să ştim ce aşteptăm de la regiunile astea, fiindcă în momentul în care vom ştii, regiunile le facem pentru ceva anume. În momentul în care avem cu toţii aceeaşi accepţiune a regiunilor, începem, să zicem, că, la Bucureşti se vor face astea, la nivelul regiunilor se vor face astea şi la nivel local, însemnând judeţ plus localităţi, se vor face astea. Este foarte important să nu existe suprapuneri. Dacă începem şi spunem că regiunea coordonează sau face alt lucru, s-a terminat. Aici trebuie o separare foarte clară de atribuţiuni, asta e părerea mea. În momentul în care vom face o separare foarte clară de atribuţiuni, ştie fiecare ce are de făcut. Partea asta de regionalizare este doar un cadru, un segment din amplul proces de modernizare al administraţiei din România, proces pe care îl aştept şi eu şi sunt convins că va veni, iar dacă nu va veni prea curând, s-ar putea să se cam închidă subiectul pentru o perioadă mai mare.”, afirmă directorul ADR Sud Muntenia.
Liviu Muşat consideră mult mai importantă abordarea legată de dezvoltarea comunităţilor mici. Numărul prea mare de unităţi administrativ teritoriale din România face dificilă comunicarea instituţională şi repartizarea eficientă a fondurilor. „Eu cred că un subiect important de discutat este acela privind dezvoltarea comunităţilor mici. Am avut bucuria să cunosc o asemenea experienţă în Olanda unde, în ultimii 5 ani, numărul de unităţi administrative s-a redus cu 1/3. Astfel, dacă Olanda, o ţară cu jumătate din locuitorii României are 400 de unităţi administrativ teritoriale, România, o ţară cu de două ori mai mulţi locuitori ar trebui să aibe 1.000, păstrând proporţia. Dar, România, are vreo 3.000 de unităţi administrativ teritoriale. Cum s-a întâmplat chestia asta? Foarte simplu. Olanda nu mai avea bani să ţină trei primării şi atunci, ori se desfiinţau toate, ori se reorganizau din 3-4 într-una. S-a explicat acest lucru oamenilor, au înţeles, au mers la referendum şi aşa s-a plecat de jos, a fost o voinţă populară de comasare şi de reducere a numărului de funcţionari. Din păcate, la noi, mediul rural este foarte important şi atunci, dacă şi judeţele dispar, nu e bine. Dacă aş fi unul ales, m-aş gândi ce proiecte să fac. Sunt importante proiectele strategice, care vor intra primele la finanţare şi în jurul lor se va construi această strategie.Aceste proiecte trebuiesc demarate.”, este de părere Muşat.
Directoul ADR Sud Muntenia susţine împărţirea centrelor decizionale la nivelulul tuturor judeţelor componente ale unei regiuni. „Regiunile vor avea centre de expertiză şi eu cred că aici trebuie să ne afirmăm, fiecare judeţ trebuie să-şi afirme o expertiză într-un anumit domeniu. Nu vor fi capitale fizice, chiar premierul Ponta a spus foarte clar că regiunile actuale nu sunt nici pe departe cele mai bune, dar această soluţie este singura realistă în momentul de faţă, o deschidere a acestui subiect ar însemna discuţii interminabile şi în al doilea rând, regiunile nu vor avea capitale, cel puţin nu în prima etapă. Regiunile vor avea centre de decizie pe diferite domenii. Şi un al treilea lucru, foarte important, din păcate nu l-am auzit în foarte multe locuri, dar este foarte important şi eu cred în el, acela că, regiuni înseamnă, nu numai plasarea unui spectru de decizii de la nivel naţional către nivel local ci şi din aceeaşi măsură deplasarea unui spectru de decizii de la nivel local către regiuni. Deci, regiunile trebuie să preia din toate părţile. Dacă vrei să ai o regiune administrativă fără partea de amenajarea teritoriului, mie mi se pare imposibil, nu poţi să faci o regiune fără să ai un plan de amenajare a teritoriului. Eu nu ştiu, în momentul de faţă, ce trebuie să facă o regiune. Eu v-am spus ce aş face, m-aş apuca să fac proiecte, să încerc să adun în jurul meu o serie de parteneri şi când e vorba de proiectele alea strategice, să le pot pune pe masa consiliului regional. Eu sper ca întâi să ne antrenăm, să facem câteva meciuri şi apoi să vedem cine este căpitanul, să ne cunoaştem mai bine, să ştim ce avem de făcut, care e tactica, ce trebuie să facem în joc şi după aia vedem.”
