Rodica Dohot. După ce în urmă cu ceva timp, premierul Ponta afirma, referitor la regionalizare, că intenţionează înfiinţarea unui forum constituţional pentru revizuirea legii fundamentale, fapt ce va duce la revizuirea Constituţiei în vederea reorganizării administrative, preşedintele Consiliului Judeşean Călăraşi, Răducu George Filipescu a declarat că duminică, 27 ianuarie, va participa la Bucureşti la o întâlnire a preşedinţilor de consilii judeţene ai PNL-ului, unde se va încerca conturarea primelor discuţii cu privire la regionalizare.
Răducu Filipescu este sceptic în ceea ce priveşte modelul de organizare cu 8 regiuni, spunând că judeţele din sud, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, vor fi clar defavorizate de asocierea cu cele din nord, Prahova, Dâmboviţa şi Argeş.
,,Şi regionalizarea asta o facem, aşa că trebuie să o facem. Nu ne-o cere nimeni, dar noi o facem. La regionalizarea asta, dacă e să discutăm, discutăm trei zile. În primul rând nu se ştie câte regiuni vor fi, mai ales că în Regiunea 3 Sud Muntenia sunt nişte anomalii. Sunt 7 judeţe, din care 4 riverane Dunării, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa. Astea 4 au o problematică, sunt judeţe agricole, mai puţin dezvoltate şi limitrofe Dunării. Deci au o mulţime de puncte în comun. Având multe puncte în comun pot dezvolta proiecte comune. Şi mai sunt Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, care sunt zone carpatice şi nu nici un punct comun cu cele patru. De ce să facem opt că aşa vrea x, când trebuie să facem regiuni mai mici, care într-adevăr se pot dezvolta. O altă chestiune este că se merge pe aceeaşi ecuaţie de poli de dezvoltare. Pol de dezvoltare trebuie să fie un oraş care are capacitatea de a cofinanţa. Şi dacă intră cele patru judeţe de la Dunăre, care au cam aceeaşi putere de finanţare, cu cele trei judeţe mai dezvoltate din punct de vedere economic şi au mai mulţi bani de cofinanţare, o să se ajungă şi în perioada 2014-2020 ceea ce am făcut în 2007-2013. Ştim doar că s-a făcut pol de dezvoltare la Ploieşti, că era cel mai mare oraş, iar restul a rămas de izbelişte.”, susţine Filipescu.
Acesta declară că a făcut un memoriu, în acest sens, pe care l-a prezentat premierului Victor Ponta, memoriu ce cuprinde mai multe obiective şi care se doreşte a fi unul comun al tuturor preşedinţilor de consilii judeţene din ţară. Cum se va face regionalizarea, ce număr de judeţe va cuprinde fiecare regiune sau ce responsabilităţi va avea preşedintele regiunii sunt doar câteva din temele pe care Filipescu doreşte să le abordeze la întâlnirea de duminică. Discuţii vor fi şi în ceea ce priveşte preşedintele regiunii care poate fi ales prin mai multe variante: prin vot universal al judeţelor din regiune, prin votul consilierilor locali şi judeţeni sau numit. În acest fel, dacă regionalizarea se va concretiza din 2016, înseamnă că la alegerile locale se va alege primarul, preşedintele de Consiliu Judeţean şi preşedintele regional. În condiţiile în care se va dori crearea funcţiei de guvernator şi nu de preşedinte regional, acesta va fi numit, funcţie care, în opinia preşedintelui Filipescu va avea strict un rol decorativ.
„Eu, Filipescu, nu sunt de acord cu regiunile, decât începând din 2016 şi susţin varianta cu preşedinte ales. Şi dacă vreţi să ştiţi de ce cu varianta aleasă şi nu numită dintre consilieri, este faptul că eu le-am trăit pe amândouă. Când eşti numit, practic eşti substituit grupurilor de interese şi trebuie să îi mulţumeşti pe toţi. Am trăit varianta asta şi cred că este o variantă proastă. Totuşi, varianta în care sunt acum, la al doilea mandat, nu este o variantă foarte uşoară, dar este mult mai bună decât cealaltă.”, concluzionează preşedintele Filipescu.
Un lucru extrem de important prin formarea acestor regiuni este faptul că se vor putea accesa fonduri europene direct la Bruxelles, fără a trece prin mai multe foruri. Regiunile de dezvoltare cu personalitate juridică vor fi prevăzute în Constituţie în anul 2013, iar din 2014 se doreşte a fi implementată efectiv reorganizarea teritorial administrativă a noilor regiuni.
