Campanie bazată pe fapte
Gândul pe care l-am avut întotdeauna în politică este acela de a arăta oamenilor ceea ce pot face. Nu ceea ce pot promite ci ceea ce pot face, pentru că întotdeauna am avut campaniile politice bazate pe fapte. Pe faptele pe care le-am putut demonstra în proiectele anterioare şi pe propunerile proiectelor viitoare. Pot să spun că am avut ce arăta, fie că vorbeam de realizările din zona privată, fie că vorbeam de realizările din perioada politică. Pe de altă parte pornesc la drum cu gândul unei campanii pozitive în care, indiferent de contracandidat, să arăt strict legat de mine, de realizările mele, ale echipei pe care o reprezint. Şi cred că se pot spune atât de multe încât nu rămâne timp pentru a sublinia neapărat partea negativă a contracandidaţilor.
Cine este Valeriu Steriu
Sunt un fost fermier şi nu există prea mult denumirea de fost fermier pentru că rămâi, pe veci, cu pasiunea pentru agricultură. Sunt inginer mecanic şi, practic, din prima lună după absolvirea facultăţii mi-am pornit viaţa ca fermier în zona Făgăraşului unde am reuşit alături de familie să construim o foarte frumoasă fermă de vaci de lapte împreună cu tot ce înseamnă suprafaţa agricolă aferentă. Am reuşit să pornim o fabrică de lapte, la vremea respectivă era chiar poate cea mai modernă din judeţ. Şi, prin aceste realizări, să fiu încetul cu încetul încurajat să preiau partea profesională a acestor bresle, a agricultorilor şi a celor din industria laptelui, ajungând la sfârşitul anilor ’97 chiar preşedinte al industriei laptelui, pentru patronatul industriei laptelui, iar mai apoi, din vizibilitatea din această funcţie să pot reprezenta, să spun, la nivel naţional agricultura românească în Ministerul Agriculturii. Din 2001 până în 2004, pe perioada guvernării Năstase, am fost secretarul de stat din Ministerul Agriculturii care m-am ocupat de tot ceea ce însemna negocieri cu Uniunea Europeană, relaţia cu toţi donorii, respectiv Banca Mondială, Fondul Monetar. Şi aş spune că mi-am făcut cu cinste această meserie ca tehnocrat. În acel moment nu eram membru în niciunui partid politic, slujind chiar cu devotament România, bătându-mă la Bruxelles pentru fiecare euro care se putea aduce, pentru toate condiţiile din acele negocieri şi întâlnindu-mă permanent cu fermierii.
Nu am uitat niciodată de unde am plecat şi întotdeauna am preferat să explic fermierilor ceea ce este bun, ceea ce este rău în ţara noastră. La sfârşitul anilor 2003, începutul anului 2004 am prezentat împreună cu colegii din minister o strategie pentru perioada de dinaintea aderării, o strategie a agriculturii. Era pentru prima oară când se vorbea de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, era pentru prima oară când se vorbea de ceea ce trebuie să facă România astfel ca în 2007 să fie pregătită. Şi, pot să mă uit în spate şi să spun că exact ce am prevăzut atunci alături de colegi s-a realizat şi, dacă astăzi există această APIA, cum o ştie toată lumea, dacă astăzi există Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală pot să spun că sâmburele a fost atunci pus pe partea de construcţie instituţională cum, de altfel, învăţasem în 2001, pornind la vremea respectivă Agenţia SAPARD. Am fost printre cei care am participat alături de o echipă în acreditarea agenţiei şi în derularea primelor proiecte.
Pot să spun că în toată această perioadă m-am întâlnit cu aproape toate patronatele şi asociaţiile din agricultură pregătind ceea ce a însemnat aderarea României la Uniunea Europeană. Apoi, după 2004 am preferat să mă întorc în zona privată. Timp de 4 ani am lucrat ca vicepreşedinte într-un important grup de industrie alimentară, Grupul Dorna Lactate. Tot pe partea de dezvoltare am derulat timp de 4 ani construcţia fermelor de vaci de lapte care trebuiau să asigure materia primă pentru prelucrarea în acest grup. Timp de 4 ani am văzut născându-se în România aceste ferme cu fonduri europene, erau toate finalizate pe fonduri SAPARD, cu un mecanism financiar complex, cu participarea Fondului de Garantare pentru Creditul Rural şi cu credite bancare. Toate aceste ferme sunt astăzi încă în lucru, toate produc lapte, toate funcţionează deci am o mare mândrie să văd că 100 de proiecte funcţionează şi că nici unul nu a fost afectat de criza economică şi sunt furnizorii fabricilor de lapte din nordul ţării.
Obiectivele deputatului Valeriu Steriu
Pentru pensionari eu cred că este foarte importantă scăderea TVA-ului pentru alimente. Sunt categorii sociale defavorizate care s-ar bucura foarte mult să găsească laptele sau pâinea puţin mai ieftine în perioada următoare. Şi TVA-ul pentru alimente e un proiect pe care l-am susţinut întotdeauna pe care l-am şi propus în Parlament în ultimii 4 ani. De altfel sunt iniţiatorul actualului proiect de TVA scăzut care, după cum se ştie, s-a întors de la preşedinţie spre Parlament, în urmă cu un an, pentru a fi validat într-o formă definitivă.
Sunt de asemenea alte aspecte pe care le-am urmărit în programul România Puternică, aşa se numeşte programul USL-ului. Este vorba de creşterea salariului minim împreună cu o scădere a contribuţiilor sociale. Este vorba de scăderi de taxe pentru cetăţenii mai vulnerabili care au probleme şi dificultăţi în societate, cum ar fi şomerii de exemplu. Scăderi de taxe pentru IMM-uri, unde avem în mod real un interes foarte mare. Acestea pot genera o relansare a economiei româneşti dar nu în ultimul rând şi o simplificare a legislaţiei asociate cu crearea şi cu dezvoltarea IMM-urilor. Şi eu cred foarte mult în aceste IMM-uri, de fapt, foarte multe IMM-uri provin din agricultură. Şi atunci, vorbind de agricultură aş trece la a doua parte a răspunsului. Dincolo de ce vrea să facă USL-ul la nivel Naţional prin parlamentarii săi, sunt foarte interesat ce pot eu ca parlamentar să fac pentru colegiul pe care îl reprezint şi, de fapt, pentru întreg judeţul Călăraşi. Şi în mandatul precedent am fost direct interesat să-mi reprezint colegii din colegiu dar la fel de mult dacă un proiect era pentru judeţul pe care îl reprezentam, eram primul care săream să îl susţin. La fel pentru Călăraşi cred că agricultura, care reprezintă motorul acestui judeţ, poate fi susţinută, şi sunt câteva obiective pe care mi le propun. N-aş vrea 30-40 de obiective pentru că devine mult mai greu şi mai complicat ca să îţi atingi măcar unul. Dar 3 sau 4 obiective pentru Călăraşi, pentru Agricultura din Călăraşi pot fi realizate. M-aş referi în primul rând la irigaţiile în acest judeţ, reabilitarea sectorului de irigaţii şi modernizarea lui cu energii neconvenţionale sau folosind oricum o formă inteligentă de a realiza aceste irigaţii cu o implicare, aş putea spune semnificativă, a fondurilor europene poate fi realizată. Este principalul proiect care vine pentru agricultura călărăşeană în următorii ani şi pentru care mă voi bate. Am fost şi membru în comisia de anchetă pentru a vedea ce s-a întâmplat cu irigaţiile în ultimii 20 de ani în România. Cunoaştem cum s-a furat în sectorul de irigaţii, cunoaştem ce trebuie făcut în legislaţie pentru a evita pe viitor aceste furturi şi pe de altă parte ştiu foarte bine cum să fac un proiect ca să fie finanţat cu fonduri europene şi cum să poată fi dus până la capăt.
Un al doilea aspect pe care îl doresc foarte foarte mult pentru fermierii din Călăraşi şi implicit pentru oamenii din Colegiu îl reprezintă creşterea subvenţiilor agricole. Există în clipa de faţă un program la nivel european, să spunem, pentru statele care au aderat mai târziu în Europa. România este inclusă în statele care, practic, an de an, au posibilitatea de a creşte cu 10-15% aceste subvenţii permiţând şi o contribuţie de la bugetul Naţional. Acesta este locul unde va fi necesară implicarea mea, ca parlamentar, astfel încât contribuţia din bugetul naţional să fie cât mai mare, astfel încât să nu mai vedem fermieri ieşind în stradă, pe bună dreptate, plângându-se de subvenţiile româneşti, mai mici decât cele europene. Cred că aceasta poate să aducă, fără îndoială, mai mult belşug fermierilor care au oricum foarte mari dificultăţi în ceea ce înseamnă vremea capricioasă sau ceea ce înseamnă desfacerea produselor la un preţ convenabil. Nu întotdeauna au preţul pe care l-au avut în ultimii 2 ani.
Sunt două proiecte de bază. Un al treilea şi poate la fel de important este atragerea în continuare a fondurilor europene chiar dacă judeţul Călăraşi s-a descurcat bine pe acest palier. Avem foarte mulţi fermieri care au reuşit să implementeze proiecte pe fonduri europene, avem foarte mulţi primari. Pentru că trebuie să ne uităm întotdeauna şi la sectorul public şi la sectorul privat, sunt primari, chiar în Colegiu, care au reuşit pe măsura 322 să refacă infrastructura.
Alături de administraţia locală în sprijinirea implementării unor proiecte cu finanţare europeană
Eu nu consider că un parlamentar care este zi de zi într-un minister sprijinindu-şi primarii poate fi acuzat de trafic de influenţă. Dimpotrivă, eu cred că este rolul principal, nu suntem nici şefi ai primarilor, ci suntem partenerii lor în aceste proiecte. Sunt absolut convins că, cu excepţia celor două zile de reprezentare în plen, activitatea unui parlamentar înseamnă să-şi conducă primarii la fiecare ministru sau chiar la primul-ministru pentru a-şi obţine fondurile necesare comunităţii. Şi acest lucru l-am făcut şi în ultimii 4 ani cu succes. Îmi propun acest lucru atât pentru fondurile europene cât şi alocările de la bugetul naţional. Sunt proiecte pe unele măsuri finalizate, sunt alte proiecte în aşteptare şi acolo, în mod real, putem interveni mult mai rapid pentru a găsi cum pot fi finanţate mult mai rapid. De exemplu, este comuna Roseţi, unde există un proiect 322 pe lista de aşteptare. Oamenii au ştiut foarte bine să le implementeze şi nu am nici un fel de emoţie că aceste proiecte, odată finanţate, contractate nu vor fi derulate foarte repede în beneficiul cetăţenilor.
Vizite în toate comunele din Colegiul 2
În fiecare zi voi face la picior câte o comună. Vreau să vorbesc cu cetăţenii, vreau să merg din poartă în poartă, voi merge în casă acolo unde voi fi invitat. Voi explica acelor care vor avea întrebări, ce se întâmplă în Parlament, ce poate face un parlamentar. Doresc să interacţionez cu cetăţenii în fiecare comună, în absolut toate cele 13 comune din Colegiu dar, suplimentar, voi veni odată pe săptămână chiar şi în Municipiul Călăraşi, pentru a discuta. Şi aici duminica dimineaţa este un loc foarte bun de întâlnire cu ei pentru a vedea cum şi ce probleme pot fi rezolvate în Parlament sau la nivel guvernamental.
