De la mama, de la fraţii Haszman mai ales, deloc de la şcoală şi, puţin, de la facultate, m-am dumirit că secuii (din magh. Székely, om de neam ales) fac parte dintr-o populaţie de limbă turcică asimilată de triburile maghiare (şi ele cu origini fino-ugrice!), pe care le-a însoţit, în avangardă, în migraţiunea spre Europa. În sec XIV – XV, localităţile de secui au fost organizate în scaune (cu funcţie juridică, sedes judiciaria). Fiecare scaun secuiesc avea un pronunţat caracter militar. Aşezământul de rezistenţă se întindea, în mare parte, pe actualele teritorii ale judeţelor Covasna şi Harghita, precum şi în partea de mijloc a judeţului Mureş. Scaunele cuprindeau şi câteva localităţi din Alba şi Cluj (între Turda şi Vinţu de Sus), 3 comune din judeţul Neamţ (Bicaz-chei, Bicazu Ardelean şi Dămuc) şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget, de pe unde era prietenul Pál Antal), incluse, prin reforma administrativ-teritorială din 1968, în cele două judeţe moldovene.
În 1876, scaunele secuieşti au fost desfiinţate, odată cu reforma administrativă a Regatului Ungariei. În locul lor s-au ivit mai multe comitate (vármeghyék), unde secuii au fost redistribuiţi (spun astăzi unele surse net).
Secuilor, maghiarii nu le-au uitat serviciile, i-au asimilat, le-au fost stăpâni, dar i-au favorizat. Vezi Fraterna Unio (pentru sintagma Unio Trium Nationum) din 1437, 16 sept, Căpâlna, în focul Bobâlnei. Românii (Universitas Valahorum), majoritari şi etnic şi ca stare socială (iobagi), au fost excluşi tacit şi socotiţi naţiune „tolerată”.
Februarie 2013. Parlamentul de la Budapesta a arborat steagul secuiesc (braţul cu pumnul strâns), în semn de validare a comunităţilor „maghiare” din spaţiul carpatic. Nu-i o noutate. În veacul al XIX-lea, la Budapesta, în Vaida Huniad, ungurii din Imperiul Austro-Ungar au construit un parc imens, la scara 1/1, cu cele mai reprezentative castele din Imperiul Austro-Ungar. Din Transilvania. replica, nu doar o simplă butaforie, a reprezentat-o castelul de la Mediaş. Şi în acest loc a fost edificat Muzeul Ungar de Agricultură (!), folosit multă vreme ca un trend al politicii externe a vecinilor noştri din vest, cu care nu prea mai avem cărări, că au fost acoperite.
„La 4 iunie 1920 s-a pronunţat unul din marile verdicte ale istoriei. La Trianon, în Versailles (…) statul milenar al Ungariei, întemeiat pe violenţă şi pe nedreptate, se desfiinţase şi de drept (…) în sfârşit, statul naţional maghiar, visat de şoviniştii maghiari (era) redus la proporţiile sale reale. (C.Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, Ed. Casei Şcoalelor, Vol. III, Bucureşti 1921, pag. 528).
Niciodată, nici maghiarii, şi nici secuii, nu vor recunoaşte Tratatul de la Trianon! Ştiu ce spun, şi nu doar din cărţi.
Răzvan CIUCĂ
Slobozia, Februarie 2013
