Marius Lotrea
Rep: Vara anului 2012 a marcat pentru judeţul Călărăşi încheierea a trei proiecte mari, fiind cele mai importante derulate de administraţia călărăşeană prin intermediul ADR. Ce înseamnă pentru Călărăşi aceste 3 proiecte de infrastructură?
Liviu Muşat: Eu m-aş gândi la câteva tipuri de beneficii pe care judeţul Călăraşi le obţine odată cu finalizarea acestor proiecte. Mă refer în primul rând la cel mai important avantaj, şi anume acela al folosirii acestor drumuri, în contextul şi speranţa dezvoltării economice a judeţului, dar un efect la fel de important şi benefic pentru judeţ reprezintă faptul că s-a demonstrat că există o capacitate instituţională de a derula asemenea proiecte. În contextul în care astăzi, din ce în ce mai mult, ne confruntăm cu tendinţa diferitelor foruri europene de a avea încrederea oarecum zdruncinată în ceea ce se întâmplă în România, eu cred că astfel de exerciţii şi dovezi că suntem în stare să ne încadrăm în cerinţele lor, sunt deosebit de utile. Revenind la aspectul economic, pot spune că cele trei proiecte însumează undeva la peste 40 de milioane de euro, iar rolul lor în viaţa economică sper să fie relevat cât mai curând cu puţinţă. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că avem un drum care asigură legătura sudului judeţului Călăraşi cu autostrada A2 şi bineînţeles mai departe cu judeţul Ialomiţa, nu pot să nu mă gândesc la faptul că celelalte două drumuri au ca scop înteţirea şi creşterea căilor de comunicaţie cu principala piaţă a ţării, capitala şi judeţul Ilfov, în acest sens trag nădejdea că ele vor intra mai repede în circuitul acesta economic care va aduce un plus pentru judeţul Călăraşi. Rămâne în continuare, ca aceste proiecte să fie multiplicate, pe parcursul lor să apară şi mult doriţii agenţi economici, dezvoltatori imobiliari, tot ceea ce poate concura la dezvoltarea economică a judeţului Călăraşi. Acest lucru ţine şi de administraţia judeţului să continue eforturile pentru a nu fi în zadar aceste investiţii în domeniul rutier din judeţ.
Rep: Dacă administraţia judeţului primeşte o bilă albă pentru proiectele depuse, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre municipalităţile sau oraşele din judeţ care au stat destul de rău la acest capitol.
Liviu Muşat: Din păcate nu avem cum să nu constatăm că în reşedinţa de judeţ, în special, nu prea au fost proiecte. Aici fac o menţiune care ar putea să vă surprindă, la Olteniţa s-ar putea să finanţăm un proiect pe Axa 2, chiar în săptămâna în curs am transmis către minister disponibilitatea financiară a alocării pentru regiunea nostră. Proiectul a fost depus în 2009 şi se referă la centura ocolitoare a Olteniţei. Chiar este posibil să intre în banii alocaţi regiunii. De ce spun acest lucru? Au fost economii realizate în bugetele proiectelor dar şi, din păcate, din cauza vestitelor corecţii financiare aplicate unor proiecte şi atunci au obţinut aceste economii cu care finanţăm proiectele viitoare. Valoarea acestui proiect este de 18 milioane de lei, din care 14,5 milioane lei sumă nerambursabilă, asta înseamnă aproape 4 milioane de euro. După părerea mea este un proiect important şi cred că el va putea fi finanţat. Noi vom face toate diligenţele la minister ca banii obţinuţi prin aceste economii să fie alocaţi. Plecasem de la discuţia că, în comparaţie cu Consiliul Judeţean, spre deosebire de Olteniţa, Călăraşiul nu a reuşit să obţină finanţare, au existat nişte probleme la vestitul plan integrat de dezvoltare urbană, pe Axa 1, când a fost respins, dar, după părerea mea este prea puţin pentru o reşedinţă de judeţ, mai ales o reşedinţă de judeţ cu atâtea nevoi cum este Călăraşiul. Cu toate astea, am luat legătura cu municipalitatea, implicit cu noul primar Dan Drăgulin, încercăm să obţinem de la minister o redeschidere a Axei 1, pe regenerare urbană şi centre urbane. Să ţinem cont că avem economie aici, avem o serie de corecţii şi putem obţine sume de până la 30 de milioane de euro, cu care se pot finanţa alte proiecte. Am obţinut un acord de principiu al ministerului, respectiv a secretarului de stat Boloş şi sperăm ca în cel mai scurt timp, până la toamnă, să obţinem această redeschidere, aşa încât şi Călăraşiul să poată depune proiecte.
„Trebuie să reamintim că următoarea etapă de programare va da o importanţă sporită proiectelor de regenerare urbană, proiectelor depuse de municipalităţi, consilii ale oraşelor, şi atunci existenţa unei structuri specializate pe astfel de proiecte se impune mai mult decât de la sine. Eu am discutat deja cu domnul primar Drăgulin pe această temă, se va pune foarte mult accent pe proiectele complexe, pe proiecte ce vor trata în special mediul economic.”
Rep: Noua administraţie locală şi-a manifestat interesul de a crea un departament pentru accesarea fondurilor şi încearcă să atragă acolo câteva persoane cu experinţă într-o astfel de activitate, credeţi că mai poate recupera paşii pierduţi până acum?
Liviu Muşat: Este o măsură importantă, sper ca şi eforturile pentru acest interval de programare să aibă oareşce rezultate, dar cu siguranţă pregătirea proiectelor pentru următorul interval 2014 – 2020 trebuie să stea la baza activităţii lor. Este măsura care trebuia luată de mult timp şi, la nivelul reşedinţei de judeţ, cunosc câteva persoane care au fost sau vor fi angajate în cadrul acestui serviciu sau direcţie şi ne dorim să vedem cu toţii rezultatele acestui demers. Trebuie să reamintim că următoarea etapă de programare va da o importanţă sporită proiectelor de regenerare urbană, proiectelor depuse de municipalităţi, consilii ale oraşelor, şi atunci existenţa unei structuri specializate pe astfel de proiecte se impune mai mult decât de la sine. Eu am discutat deja cu domnul primar Drăgulin pe această temă, se va pune foarte mult accent pe proiectele complexe, pe proiecte ce vor trata în special mediul economic. Din păcate, banii sunt din ce în ce mai puţini în Europa şi atunci trebuie să ne îndreptăm cu preponderenţă către acest tip de proiecte, care la rândul lor prin taxele depuse de agenţii economici să contribuie la celelalte aspecte ale vieţii.
Rep: Revenind la administraţia judeţeană, în perioada următoare se va încheia un al 4-lea proiect, este vorba de Ambulatoriul Spitalului, fosta Policlinică 1 aşa cum era cunoscută, acolo mai este de montat aparatura şi mobilierul, în rest clădirea este finalizată. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
Liviu Muşat: Într-adevăr, a fost un proiect important pentru calarăşeni acest Ambulatoriu al Spitalului Judeţean. Proiectul are o valoare de aproximativ 4 milioane de euro. Știu că este pe ultima sută de metri şi achiziţia de echipamente, aici vorbim de instrumentar şi mobilier, urmând ca până la sfârşitul lunii octombrie-noiembrie, ambulatoriul să fie dat în folosinţă. Am participat la vizita pe care secretarul de stat, domnul Marcel Boloş a întreprins-o la acest proiect şi pot să vă spun că s-a arătat mulţumit de stadiul lucrărilor şi speră că după ce se va da în folosinţă să-şi atingă obiectivul.
Rep: Din câte cunoaşteţi, Consiliul Judeţean Călăraşi intenţionează sau mai are în lucru şi alte proiecte până în 2013 sau chiar şi după 2014?
Liviu Muşat: Sunt convins că sunt foarte preocupaţi de finalizarea proiectelor pe mediu, deşeuri şi alimentare cu apă, proiecte de mare importanţă, sper să se finalizeze, chiar dacă au mici probleme, dar nu numai în Călăraşi ci în toate proiectele, cu achiziţia, cu licitaţia, cu întocmirea caietelor de sarcini şi aprobarea lor. Ele au o altă logică, numai la Bruxelles se aprobă aceste caiete de sarcini, întrucât sunt proiecte mari, peste 60-70 de milioane de euro. Nu am în momentul de faţă cunoşţinţe de preocupările lor, însă sunt convins că vizează o serie de proiecte în special pe partea de dezvoltare economică. Revin şi spun că va fi principala condiţie pe care proiectele vor trebui să o îndeplinească, aceea de a se adresa zonei economice. Trebuie luate în vedere centrele de afaceri, parcurile industriale şi vreau să vă spun că marea mea dorinţă, neîndeplinită până acum, este să văd un mare parc industrial de industrie alimentară la Călăraşi. Cred că îndeplinim toate condiţiile să facem acest lucru. N-ar fi rău să ne îndreptăm către îndustria alimentară, întrucât eu cred că resursa, fiind aproape, este un factor important în dezvoltare.
Rep: Multă lume şţie ceva sau vorbeşte despre anul 2013. Ce se întâmplă în anul 2013 din punct de vedere al fondurilor europene pentru România?
Liviu Muşat: După părerea mea, de prestaţia pe care o avem în această perioadă va depinde foarte mult cu ce ne vom alege la împărţirea din anul 2013, fiindcă va fi o acţiune de convingere a comisiei că merităm mai mult sau mau puţîn.
Rep: Se vorbeşte de suma de 42 de miliarde de euro care ar putea reveni României, după 2014.
Liviu Muşat: Da, cu condiţia ca noi să arătăm că am fost în stare să cheltuim cele 30 de miliarde de euro. Trebuie să ne aducem aminte că alocarea indicativă pentru România a fost de 32 de miliarde de euro. Dacă vom reuşi să cheltuim cele 30 de miliarde pe care le avem la dispoziţie în perioada asta, cu siguranţă că vom avea un argument în plus să cerem mai mulţi. Altfel, ne va fi foarte greu să cerem mai mulţi dacă noi nu am fost în stare să-i cheltuim nici pe aia 30. Eu trag speranţe că vom reuşi în perioada imediat următoare să acelerăm ritmul ăsta de absorbţie şi, mai mult decât atât, eforturile de zi cu zi să le facem la toate nivelurile, dacă le facem unul într-o parte şi unul în altă parte nu ne va fi bine, vorbesc aici strict de partea tehnică. Dacă vom accelera şi identifica procesele astea avem şanse mari, dacă nu, ne va fi aşa cum am mai spus, foarte greu să cerem mai mulţi bani.
„Tragem foarte mult ca cele 650 de milioane avute în momentul de faţă la dispoziţie pe Programul Operaţional Regional să le cheltuim, mai mult decât atât încercăm să rupem şi de la alte regiuni şi de la alte programe, dacă se poate, astfel încât să ne finanţăm proiectele şi să ne prezentăm la următoarea selecţie cu realizări cât mai mari.”
Rep: Care va fi cuantumul pe care îl va primi Regiunea Sud Muntenia din posibila sumă de 42 de miliarde de euro care ar reveni României?
Liviu Muşat: Cu siguranţă, asta este şi miza noastră, să obţinem mai mult decât avem acum, la fel vom merge cu rezultate. Tocmai de aceea, tragem foarte mult ca cele 650 de milioane avute în momentul de faţă la dispoziţie pe Programul Operaţional Regional să le cheltuim, mai mult decât atât încercăm să rupem şi de la alte regiuni şi de la alte programe, dacă se poate, astfel încât să ne finanţăm proiectele şi să ne prezentăm la următoarea selecţie cu realizări cât mai mari.
Rep: Ce grad de absorbţie are regiunea?
Liviu Muşat: În momentul de faţă avem undeva la 20% bani plătiţi şi certificaţi, dacă ne referim la plăţi efective făcute. Dacă ne referim la gradul de contractare, cât am contractat din cele 630 de milioane, avem undeva la 85-90%. În momentul de faţă banii s-au împărţit în funcţie de produsul intern brut din totalul naţional. Deci, dacă noi am avut aproximativ 15 % din totalul programului operaţional regional suntem pe locul 2, după Regiunea Nord-Est. Suntem consideraţi a doua regiune săracă din România din cauza celor 4 judeţe, Giurgiu, Teleorman, Călăraşi şi Ialomiţa. Din 2014 noi sperăm ca suma să fie de 700-750 de milioane, cu condiţia să îi cheltuim bine pe cei care îi avem. Dacă Programul Operaţional Regional va putea mai mult şi va primi şi alte domenii spre finanţare cu siguranţă vă fi un beneficiu pentru noi.
Rep: Dacă până acum am vorbit cu preponderenţă despre administraţiile locale să aducem în discuţie şi proiectele accesate de către agenţii economici privaţi. Avem o premieră pentru ADR Sud Muntenia, unul dintre cele mai mari proiecte a fost semnat recent în judeţul Giugiu. Ne puteţi spune mai exact despre ce este vorba?
Liviu Muşat: Este vorba despre proiectul European Logistic Park, un proiect cu o valoare în jur de 85 de milioane de lei, cel mai mare proiect privat finanţat prin regiunea noastră prin Programul Operaţional Regional care îşi propune să realizeze un centru logistic în localitatea Călugăreni din judeţul Giugiu. Au o contribuţie însemnată de capital din Israel şi credem că va fi implementat şi va beneficia de el judeţul Giugiu, capitala şi de ce nu şi judeţele limitrofe. Este un proiect mare, ambiţios, un fel de platformă industrială, acolo vor fi construite antrepozite, vor fi create spaţii de prelucrare şi conservare a anumitor produse, chiar şi produse din industria metalurgică. Investiţia este una greenfield. După semnarea contractului de finanţare ei trebuie acum să realizeze caietul de sarcini, să-l aprobe la Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice, după ce obţin aprobările, organizează licitaţiile, stabilesc constructorul şi dau drumul la lucrare, termenul de finalizare fiind de 25 de luni. Timp au, din câte am înţeles, ei vor să-l finalizeze mai repede. Sper să fie un exemplu şi pentru alţi agenţi economici, fiindcă este o contribuţie mare pe care trebuie să o suporte ei, ca şi contribuţie proprie, ceea ce mă face să cred că sunt hotăraţi să facă această investiţie.
Rep: În acest moment se fac demersurile pentru înfiinţarea camerelor agricole. Vă aşteptaţi să vină cu proiecte la ADR?
Liviu Muşat: Da, ar trebui, mai ales în contextul dezvoltării agriculturii şi industriei alimentare. Cred că este păcat să dăm cu piciorul unor astfel de fonduri, un lucru foarte important este cine va fi ales în aceste camere, nu cunosc foarte bine problematica, însă din ce am citit până acum se doreşte ca aceste camere să fie un fel de promotori ai antreprenoriatului din agricultură. Cred că se simte nevoia unor astfel de îndrumători şi de promotori ai lor. Rămâne de văzut dacă aceste camere îşi vor atinge obiectivul pentru care ele au fost gândite. Dacă se va face cu totul altceva din ele, părerea mea este că va fi un alt demers eşuat.
Rep: Un mesaj pentru agenţii economici, pentru perioada care a mai rămas până în 2013?
Liviu Muşat: Vis-a-vis de fondurile europene, din păcate, nu mai avem noutăţi la Programul Operaţional Regional, există încă la Programul de Competitivitate şi la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, anumite componente pe partea de producţie sau turism rural, se pot realiza mici investiţii şi dacă fac parte din planurile lor de dezvoltare, să nu ezite şi să-i contacteze pe cei care se ocupă de astfel de programe. Pentru 2014, ca principale teme în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, folosirea tehnologiilor noi, energii regenerabile, protecţia mediului, astfel de probleme şi tot ceea ce doresc ei să facă să le pună din aceste perspective. Cu siguranţă vor avea succes dacă îşi pregătesc astfel de proiecte.
